Bună ziua, numele meu este Rodica Goța și sunt medic specialist gastroenterolog în cadrul centrului medical Anastasios din Cluj-Napoca.
Infecția cu Helicobacter Pylori
Infecția cu helicobacter pylori este una dintre cele mai frecvente din lume, având o prevalență ce variază între 50 și 80 la sută. De cele mai multe ori, ea se contactează în timpul copilăriei, atunci când deprinderile de igienă personală încă nu sunt formate. Odată ajunsă în stomac, bacteria aderă de celulele mucoasei gastrice și secretă niște substanțe nocive ce îi asigură supraviețuirea, iar acest lucru afectează funcția secretorie a stomacului.
Cum apare și cum se manifestă infecția cu Helicobacter Pylori?
Cel mai frecvent, contactul se produce în timpul copilăriei. Sursa infecției o prezintă omul bolnav sau purtătorul sănătos, iar factorii care duc la răspândirea ei sunt igiena personală precară, lipsă de conectare la o sursă de apă potabilă, dar și conviețuirea cu o persoană bolnavă sau purtătoare. Bacteria se poate transmite prin salivă și secreții prin consum de apă și alimente contaminate, dar mai ales prin mâini nespălate. Majoritatea persoanelor purtătoare nu vor avea niciodată simptome, însă atunci când infecția devine manifestă, pot apărea dureri epigastrice cu caracter de arsură, grețuri, vărsături, balonare excesivă, senzație de plenititudine sau miros neplăcut din gură.
Consecințele infecției cu Helicobacter Pylori
După cum spuneam la majoritatea oamenilor această infecție nu va cauza simptome, însă la unele persoane, ea provoacă o inflamație a mucoasei, numită gastrită cronică, care periodic se manifestă cu simptomele pe care tocmai le-am menționat. Există unele tulpini de helicobacter foarte agresive care pe lângă inflamația mucoasei sunt capabile să ducă la apariția ulcerului gastric sau duodenal.
În condiții particulare, cu o frecvență de aproximativ 1 la 100 de pacienți, ulcerul gastric se poate maligniza, iar pe lângă infecția cu helicobacter, alți factori care favorizează acest proces sunt consumul de alcool, tutun și alimente nesănătoase, în special sărate și bogate în nitrați. Limfomul de tip malt, este un tip particular de cancer care se asociază infecției cu helicobacter și constă în proliferarea unei anumite clone de limfocite. Gastrita cronică atrofică și metaplazie intestinală care frecvență se asociază cu aceasta, sunt alte leziuni cu potențial de malignizare, asociate infecției cu helicobacter pylori.
Cum se depistează și tratează infecția cu Helicobacter Pylori?
În urma unei consultații, medicul de familie va recomanda una dintre următoarele metode neinvazive de diagnostic: detectarea anticorpilor din sânge, care este tot mai rar folosită în ultimul timp, detectarea bacteriei din scaun sau detectarea bacteriei prin intermediul unui test respirator. Dacă rezultatul iese pozitiv, veți primi un tratament ce conține două antibiotice și un protector gastric.
Obiectivul tratamentului este eradicarea infecției. Au fost elaborate mai multe scheme de tratament care conțin diverse combinații de antibiotice și inhibitori de pompă de protoni. Însă, nici una dintre acestea nu sunt considerate standardul de aur. Pe de altă parte, ținând cont de situația dumneavoastră particulară, medicul de familie poate decide să vă îndrume către un specialist, pentru efectuarea unei gastroscopii.
Cele mai relevante metode pentru diagnosticarea infecției cu helicobacter pylori este examenul histopatologic și testul rapid laureaza. Acestea se pot realiza doar în urma unei gastroscopii, ocazie cu care se recoltează biopsii de la nivelul mucoasei gastrice. Gastroscopia este preferată la pacienții în vârstă sau la cei ce prezintă semne de alarmă, cum ar fi lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, vărsături cu sânge proaspăt sau scaune de culoare neagră, fapt ce denotă o sângerare de la nivelul stomacului. De asemenea, gastroscopia este indicată pacienților care au avut inițial un test neinvaziv negativ și care au urmat un tratament fără ca simptomele să se amelioreze.
Recomandări pentru a ameliora simptomele infecției
În încheiere vreau să vă ofer câteva sfaturi care vă vor ajuta să ameliorați simptomele și vor crește foarte mult șansele de eradicare a infecției. Pe perioada tratamentului vă recomand să evitați alimentele care pot duce la creșterea acidității, cum ar fi cele de tip fastfood, prăjeli, afumături, condimentare excesivă a mâncării, dar și consum de băuturi carbogazoase acidulate, alcool și cafea.
Fumatul este un alt factor care crește aciditatea gastrică. S-a demonstrat că la fumători eradicarea bacteriei nu se produce sau se produce mult mai lent. De aceea este foarte important să renunțați la acest obicei nesănătos. Se știe că stresul are o influență negativă asupra stării noastre de sănătate, iar unul dintre efectele sale negative asupra tubului digestiv este creșterea acidității gastrice. De aceea, gestionarea emoțiilor negative duce la ameliorarea simptomelor și crește șansele de eradicare. Acestea au fost informațiile pe care am vrut să le prezint astăzi în legătură cu acest subiect. Sper că vă vor fi de folos. Până data viitoare numai bine!
Dr. Rodica Goța – Medic Specialist Gastroenterolog
Pentru programări în cadrul departamentului de Gastroenterologie, vă rugăm să accesați linkurile de mai jos în funcție de locația clinicii.
Gastroenterologie Centrul Medical Anastasios Cluj-Napoca
