Bună ziua, mă numesc Alina Suciu sunt medic specialist medicină internă și gastroenterologie în cadrul clinicii Anastasios din Cluj-Napoca.
Astăzi am ales să vorbesc despre steatoza hepatică, sau cum este cunoscut și ficatul gras. Ficatul gras sare două etiologii importante ficatul gras de teologie alcoolică la mare consumator de alcool și de teologie non-alcoolică sau metabolică.
Ficatul gras non-alcoolic
Ficatul gras non-alcoolic a devenit cea mai importantă cauză de boală hepatică cronică, o dată cu apariția tratamentelor antiviralelor noi, care ne ajută să tratăm cu succes hepatitele virale B și C. Spectrul acestei boli variază de la steatoza simplă, la steatohepatita, steatofibroză și ciroză, însă comparativ cu alte hepatopatii cronice, cum este constipația datorate consumului de alcool sau hepatitele virale sau hepatopatitele autoimune, în acest caz evoluția este lent progresivă.
Ficatul gras non-alcoolic afectează una din trei persoane din țările occidentale, fiind a treia cauză de transplant hepatic în SUA. În marea majoritate a cazurilor boala nu progresează, dar un procent destul de important de pacienți vor dezvolta ciroza hepatică și complicațiile acesteia: ascită, varice esofagiene, sângerări variceale, sindrom hepatorenal, encefalopatie și nu în ultimul rând hepatocarcinom.
Fibroza hepatică este principalul factor care determină prognosticul pacienților cu ficat gras non-alcoolic. Aceasta este stadializată în cinci stadii: F0, însemnând ficat normal, F4, semnificând prezența cirozei. Steatoza hepatică poate să fie asociată cu sindromul metabolic. Ce înseamnă sindrom metabolic? Este un spectru de boli din care fac parte obezitatea, mai ales obezitatea abdominală, rezistența la insulină, diabetul zaharat, dislipidemiile și hipertensiunea arterială.
Cum se pune diagnosticul de steatoză hepatică?
Diagnosticul de steatoză hepatică intră în discuție la pacienții la care se evidențiază valori crescute ale transaminazelor, TGO și TGP, de asemenea, la pacienții cu sindrom metabolic, pe care l-am menționat anterior. Ce înseamnă valori crescute ale transaminazelor și care ar trebui să fie pașii în diagnosticarea patologiilor care duc la aceste modificări? Deci valorile crescute ale transaminazelor apar în hepatopatii, adică prezența valorilor lor crescute înseamnă hepatită, de aceea în primul rând excludem steatoză hepatică, ulterior infecțiile virale pentru Hepatita B, Hepatita C, mergând mai departe spre hepatopatiile metabolice, boala Wilson, hemocromatoză, continuând cu hepatitele autoimune, astfel cuprindem tot spectrul de boli care pot duce la valori crescute ale acestor doi markeri.
Cum se pune diagnosticul imagistic?
Diagnosticul imagistic se realizează cel mai ușor și mai important, este rapid și neinvaziv, prin ultrasonografia abdominală. Ce vedem la ecografia abdominală? La ecografia abdominală se vede un ficat cu ecogenitate crescută, uneori atenuare acustică posterioară, este considerată tehnica imagistică de elecție în screeningul steatozei hepatice, pentru că are un preț redus comparativ cu alte metode, este o metodă sigură, este disponibilă și mai mult decât atât, este repetabilă fără a produce reacții secundare pacienților. Totuși, pentru evaluarea gradului de fibroză care după cum am menționat anterior ne arată progresia bolii a fost dezvoltată o tehnică imagistică bazată pe evaluarea atenuării ultrasunetelor, cu ajutorul echipamentului fibroscan.
Ce semnifică un diagnostic de steatoză hepatică și care sunt pașii de urmat?
Ce facem atunci când descoperim steatoză hepatică la un pacient? Este simplu, în sensul că ar trebui să conștientizăm pacienții că cel mai important lucru este schimbarea stilului de viață, adică adoptarea unui stil de viață sănătos, efectuarea unui efort fizic susținut, sport care este recomandat tuturor pacienților supraponderali sau cu patologii legate de dislipidemii. Adăugat schimbării stilului de viață avem disponibile și o serie de medicamente care include hepatoprotectoare, dintre care fosfolipidele esențiale însoțite de vitamina E s-au arătat cele mai eficiente în descărcarea de grăsime a ficatului, acesta fiind un tratament adoptat de Societatea Europeană pentru studiul ficatului. De asemenea, în ultima perioadă probioticele au venit în forță, susținând rolul lor în sănătatea hepatică și a funcționării normale a tuturor organelor digestive.
În concluzie, boala hepatică non-alcoolică reprezintă o patologie complexă cu potențial evolutiv spre ciroză. Din acest motiv screeningul biologic și imagistic, precum și adoptarea unei terapii precoce sunt mandatorii. Recomandarea mea este ca toți pacienții să facă anual o evaluare ecografică abdominală și analize biologice de rutină deoarece prevenția este foarte importantă.
Vă mulțumesc!
Dr. Alina Suciu – Medic Specialist Medicină Internă și Gastroenterologie
Pentru programări în cadrul departamentului de Gastroenterologie, vă rugăm să accesați linkurile de mai jos în funcție de locația clinicii.
Gastroenterologie Centrul Medical Anastasios Cluj-Napoca