Colonoscopia | Este dureroasă? Cât durează procedura? De ce și când trebuie făcută procedura?


Bună ziua. Numele meu este Rodica Goța, sunt medic specialist gastroenterolog în cadrul centrului medical Anastasios din Cluj-Napoca.

Astăzi vreau să vă ofer câteva informații utile, de care ați putea avea nevoie atunci când vi se recomandă să efectuați o colonoscopie. Vreau să vă prezint pe scurt în ce constă această investigație, care sunt motivele pentru care vi s-a recomandat, cum vă pregătiți și care sunt cele mai frecvente întrebări pe care le au pacienții în legătură cu acest subiect.

Ce este colonoscopia?

Colonoscopia sau endoscopia digestivă inferioară este o procedură medicală ce permite examinarea detaliată a mucoasei colonice și al unei porțiuni scurte din intestinul subțire. Această investigație se realizează cu ajutorul unui tub flexibil prevazut cu camera video la capăt, ce captează în timp real imagini de la nivelul intestinului și le redă pe un monitor video.

Prin intermediul colonoscopiei se pot diagnostica diverse afecțiuni, cum ar fi: hemoroizi, diverticulii intestinali, polipii si cancerul colonic, inflamațiile intestinale și diverse leziuni cu potențial de sângerare. Recoltarea de biopsii, din țesutul tumoral sau cel inflamat, este necesară pentru a definitiva diagnosticul. De asemenea procedura permite realizarea unor tratamente endoscopice cum ar fi: rezecția de polipi, montarea unor proteze endoscopice, sau realizarea unor tratamente hemostatice a leziunilor cu potențial de sângerare.

În timpul consultației medicul vă va explica în ce constă procedura și care sunt motivele pentru care trebuie să o efectuați. De asemenea el are nevoie să știe afecțiunile cronice de care suferiți și medicamentele pe care le luați. Înainte cu o zi, două, de investigație se întrerupe tratamentul cu medicamentele antiagregante plachetare și anticoagulante, adică acele medicamente care subțiază sângele.

Cui i se recomandă colonoscopia?

Colonoscopia este indicată următoarelor categorii:

  • pacienții care prezintă cel puțin unul dintre următoarele simptome, mai ales atunci când sunt cu debut recent: dureri abdominale, modificări ale tranzitului intestinal cum ar fi constipație/diaree sau alternanța lor, anemie, sânge în scaun, sau lipsa poftei de mâncare și scădere ponderală inexplicabilă.
  • pacienții care au împlinit vârsta de 50 ani, chiar dacă nu prezintă simptome, li se recomandă colonoscopia, cu scop de screening al cancerului colorectal
  • pacienții care au fost diagnosticați anterior cu polipi sau cancer colonic,intra  într-un program special de supraveghere
  • pacienții care au în familie rude de gradul I și II diagnosticați cu cancer colonic, li se recomandă colonoscopia începand cu vârsta de 40 ani, sau cu 10 ani mai repede decât vârsta la care a fost diagnosticată ruda
  • pacienții cu boli genetice, care prezintă risc cresut de a face cancer colonic
  • pacienții cu boli inflamatorii intestinale

Cum se pregătește pacientul pentru investigație?

Vizualizarea corespunzătoare a mucoasei intestinale este posibilă doar în prezența unei pregătiri adecvate. Atunci când intestinul nu se curață corespunzător, investigația nu-și mai are rostul. De aceea este foarte important să respectați toate etapele pregătirii.

Cu câteva zile înainte de investigație, se recomandă să urmați un regim alimentar fară fructe si legume, pentru că tot ce conține coajă și semințe se elimină mai greu din intestin.

Cu o zi înainte de investigație începe pregătirea. Dimineața se ia un mic dejun obișnuit pe la orele 7-8, la prânz se bea cel mult o supă strecurată transparentă, adică nu se mai consumă alimente solide, în tot acest timp se poate consuma apă, iar dupa masă începe pregătirea propriu zisă.

Aceasta constă în îngurgitarea unei soluții speciale, pe care v-o recomandă medicul, cu scopul de a curața intestinul. Așadar, începand cu ora 16 până la ora 20 se beau 4 litri de soluție. În general la aproximativ două ore de la debutul pregătirii, încep să apară primele scaune.

În timpul pregătirii este posibil să aveți crampe abdominale, mai ales dacă sunteți predispus la constipație și/sau înghițiți soluția prea repede, dar în general acestea se ameliorează de la sine, pe masura ce intestinul se golește.

Este foarte important să nu vă grăbiți în momentul în care înghițiți soluția, pentru ca să nu vă provocați greață și să vomitați. Această schemă de pregătire este valabilă  dacă ați obținut o programare pentru colonoscopie până la ora 11-12 a zilei următoare.

Dacă urmează să faceți colonoscopia după ora 12, atunci soluția se bea în doua tranșe. Și anume, 2 l se beau în seara de dinaintea investigației, începând cu ora 17 până la ora 19, iar restul de 2 l se beau în ziua investigației de la 6 la 8. Vă reamintesc că în tot acest interval de timp nu vă puteți alimenta, însă puteți să vă hidratați.

În general soluțiile folosite au gust și aromă plăcută, cu toate acestea unii pacienți le tolerează mai greu. În această situație, pentru a ușura înghițirea soluției, se poate schimba gustul ei, prin adaugarea de miere sau zeamă de lămâie. Dar este foarte important să nu schimbați culoarea, prin adăugare de ceai sau sucuri cu pulpă, pentru că astfel se colorează intestinul, iar investigația devine mai dificilă.

Vreau să mai menționez un aspect particular referitor la pacienții care sunt predispuși la constipație, este bine ca aceștia să facă pregătire cu 5 sau chiar 6 l de soluție, pentru a obține o pregătire corespunzătoare. Acest aspect trebuie discutat cu medicul dumneavoastră.

Întrebari frecvente despre colonoscopie

Este dureroasă procedura?

În timpul consultației constat că, unor pacienți le este frică de investigație, pentru că au auzit că ar fi dureroasă. De altfel, aceasta este cea mai frecventă întrebare pe care o primesc: dacă este dureroasă investigația?

Sigur că pragul durereos variază de la o persoană la alta, fiecare om este particular, însă de cele mai multe ori, pacienții declară o senzație suportabilă de distensie abdominală însoțită de crampe, care se ameliorează pe măsură ce tubul depășește curburile anatomice ale intestinului și pe masură ce aerul insuflat de aparat este eliminat.

Resimțirea durerii insuportabile în timpul investigației este dată nu doar de o sensibilitate crescută la durere ci și de o serie de ale aspecte, cum ar fi:

  • prezența aderentelor apărute în urma unor intervenții chirurgicale pe abdomen
  • procese inflamatorii la nivelul colonului sau din sfera urogenitală
  • sau particularități anatomice ale colonului, având curburi foarte ascuțite

Se poate opta pentru sedare / anestezie în timpul intervenției?

Pentru a asigura un confort adecvat în timpul investigației, prevenind și/sau  ameliorând simptomele neplăcute, fiecărui pacient i se administrează, pe cale intravenoasă, medicamente cu efect analgezic și antispastic.

În cazul pacienților mai sensibili, în plus se poate opta și pentru sedare, prin care se obține o stare de relaxare și somnolență, sau se poate face anestezie generală, în cadrul căreia pacientul are un somn profund.

După terminarea procedurii, pacientul va fi supravegheat până efectul sedativ dispare, iar activitățile ce necesită atenție sporită, cum ar fi conducerea autovehicolelor, sunt interzise.

Cum se desfășoară examinarea?

În timpul procedurii pacientul este poziționat pe partea stângă a corpului, într-o poziție ghemuită, cu genunchii strânși la piept. În urma unui tușeu rectal, medicul introduce tubul în rect și prin progresia acestuia, începe examinarea colonului.

În timpul investigației se insuflă aer, pentru a destinde și a examina mucoasa intestinală. Pentru a facilita progresia tubului, pacientul este periodic apăsat pe burtă și/sau este rugat să-și schimbe poziția corpului.

Cât durează investigația?

Timpul alocat fiecărei examinări este de o oră, însă investigația în sine durează în medie 15-20 de minute. Aceasta se poate prelungi însa, dacă se prelevează biopsii, sau se realizează polipectomii.

Ce este polipectomia? Este dureroasă?

Polipectomia este o procedură prin care se excizează (se scot) polipii colonici, pentru a preveni creșterea și malignizarea lor. Aceasta se realizeaza cu un instrument special numit ansa de polipectomie, care este conectată la un electrocauter.
Ansa se introduce în intestin, prin canalul de lucru al endoscopului, se deschide și se îmbracă peste polip ca un laț. La închidere se produce tăierea polipului, prin descărcarea unui curent electric, care totodată realizează cuagularea țesutului și a vaselor sangvine adiacente. Această procedură este nedureroasă.

Ce se întamplă după investigație? Când pot mânca?

După investigație, este posibil să mai aveți crampe abdominale, însă pe măsură ce reușiți să eliminați gazele, acestea se ameliorează. În general vă puteți alimenta, după ce vă revenți și nu mai aveți disconfort abdominal, cu excepția cazurilor în care s-au efectuat polipectomii. După această intervenție se recomandă un regim alimentar hidric pentru 24-48 ore.

Care sunt riscurile colonoscopiei?

În general colonoscopia este o procedură sigură, ce se practică pe scară largă în toată lumea. Însă ca și orice investigație invazivă, ea presupune unele riscuri. Statistic rata complicațiilor survenite în timpul procedurii este foarte mică și reprezintă <1%.

Acestea sunt: sângerarea sau perforarea intestinului. În aceste situații se intervine prin injectare de soluții vasoconstrictoare și montare de clipuri hemostatice, pentru a trata complicația.

Când trebuie repetată colonoscopia?

În urma investigației medicul dumneavoastră vă va explica când trebuie să reveniți la control. În general dacă la colonoscopie nu se evidențiază leziuni, atunci următoarea investigație se efectuează peste 5-10 ani. Dacă în timpul procedurii se evidențiază polipi, în funcție de numărul, dimensiunea și histologia lor, medicul vă va recomanda să reveniți la control, într-un interval de 1 până la 5 ani. La pacienții cu boli inflamatorii intestinale programul de supraveghere se stabilește în funcție de particularitățile cazului.

Poate fi înlocuită colonoscopia cu alte investigații?

Atunci când pacientul refuză colonoscopia, sau din motive tehnice colonul nu poate fi examinat până la capăt, ca și alternativă se poate recomanda Colonoscopia virtuală CT sau examinarea cu videocapsulă endoscopică. Dezavantajul acestor investigații este dat de faptul că, prin intermediul lor, nu se pot preleva biopsii și nu se pot realiza polipectomii.

În încheiere, acestea au fost informațiile pe care am vrut să vi le prezint astăzi, sper că vă vor fi de folos. Până data viitoare. Multă sănătate. Numai bine.

Dr. Rodica Goța
Medic specialist gastroentrolog


Pentru programări în cadrul departamentului de Gastroenterologie la consultații, ecografii abdominale, colonoscopie, gastroscopie și alte intervenții, vă rugăm să accesați linkurile de mai jos în funcție de locația clinicii.

Gastroenterologie Centrul Medical Anastasios Cluj-Napoca

Gastroenterologie Centrul Medical Anastasios Bacău