Ciclul menstrual este un indicator sensibil și un barometru fidel al sănătății reproductive a unei femei. Regularitatea sa, desfășurată lună de lună, este adesea percepută ca un semn de normalitate și echilibru. Tocmai de aceea, orice deviație de la acest tipar – mai ales sângerarea intermenstruală, adică apariția unor sângerări în afara perioadei menstruale – poate deveni o sursă de confuzie, îngrijorare și anxietate. Fie că se manifestă ca simple pete sau ca un flux mai consistent, sângerările intermenstruale sunt un simptom care nu trebuie niciodată ignorat.
Deși în multe situații cauzele sunt benigne și ușor de gestionat, ele pot, în alte cazuri, să semnaleze prezența unor afecțiuni medicale care necesită diagnostic și tratament prompt. A învăța să recunoști diferitele tipuri de sângerări, a înțelege posibilele cauze și, mai ales, a ști când este momentul să soliciți un consult de obstetrică-ginecologie, este un pas esențial pentru menținerea sănătății pe termen lung și pentru a-ți recăpăta liniștea.
Ce sunt sângerările intermenstruale și cum se manifestă?
Pentru a înțelege ce este anormal, trebuie mai întâi să definim ce este normal. Menstruația este un proces fiziologic complex, reprezentând eliminarea ciclică a mucoasei uterine (endometru) în absența unei sarcini, având o durată și o periodicitate relativ constante pentru fiecare femeie. Sângerarea intermenstruală (metroragia) se referă la orice sângerare uterină care apare în afara acestui interval menstrual regulat.
Spotting vs. Sângerare
Manifestările pot varia considerabil, iar diferențierea lor poate oferi indicii importante:
- Spotting-ul este cel mai frecvent tip. Se referă la pete mici de sânge, de obicei în cantitate foarte redusă, care nu necesită folosirea unui absorbant, ci doar a unui protej-slip. Culoarea poate varia de la rozaliu sau roșu deschis la maroniu. O culoare maronie indică, de obicei, un sânge mai vechi, care s-a oxidat pe parcursul eliminării lente din uter.
- Sângerarea propriu-zisă seamănă mai mult cu o menstruație, implicând un flux de sânge roșu, proaspăt, mai consistent, care necesită utilizarea unui absorbant sau a unei cupe menstruale.
Importanța momentului apariției
Pe lângă cantitate și culoare, momentul apariției în ciclul menstrual este un alt detaliu important. Sângerarea poate apărea aleatoriu sau poate avea un anumit tipar: la mijlocul ciclului (ovulatoriu), imediat înainte de menstruație, sau, un semnal de alarmă important, imediat după contactul sexual (sângerare post-coitală).
Cauze comune ale sângerărilor intermenstruale
Cauzele acestor sângerări sunt extrem de variate, de la fluctuații hormonale fiziologice, perfect normale, la afecțiuni structurale, infecțioase sau chiar leziuni precanceroase.
Cauze hormonale – Cel mai frecvent vinovat
Sistemul hormonal feminin este un “dans” delicat între estrogen și progesteron, hormoni care controlează dezvoltarea și eliminarea endometrului. Orice perturbare a acestui echilibru poate duce la o instabilitate a mucoasei uterine și, implicit, la sângerări anormale.
- Fluctuații hormonale normale: Unele sângerări ușoare nu sunt un motiv de îngrijorare. Sângerarea de la ovulație (un spotting discret la mijlocul ciclului) este cauzată de scăderea bruscă a nivelului de estrogen imediat după eliberarea ovulului. De asemenea, sângerarea de implantare, un spotting rozaliu sau maroniu, poate apărea la 6-12 zile după concepție, când embrionul se nidează în peretele uterin, fiind unul dintre primele semne de sarcină. Un diagnostic de sarcină poate clarifica situația.
- Contracepția hormonală: Începerea, oprirea, schimbarea sau administrarea inconsecventă a pilulelor contraceptive, a plasturilor, inelelor vaginale sau a implanturilor poate cauza spotting, mai ales în primele 3-6 luni de utilizare, perioadă în care corpul se adaptează la noile niveluri hormonale.
- Dezechilibre hormonale patologice: Acestea reprezintă o cauză majoră de sângerări neregulate. Sindromul ovarelor polichistice (SOP) este o afecțiune endocrină comună caracterizată prin cicluri anovulatorii (fără ovulație) și un dezechilibru hormonal care duce frecvent la sângerări neregulate. De asemenea, afecțiunile tiroidiene, precum hipotiroidismul, pot perturba ciclul menstrual. Evaluarea acestor probleme se face de către medicul specialist endocrinolog. Perioada de tranziție către menopauză (perimenopauza) este marcată de fluctuații hormonale haotice, care pot cauza cicluri imprevizibile și sângerări intermenstruale.
Cauze structurale uterine și cervicale
Anomalii ale structurii organelor genitale interne pot provoca sângerări.
- Fibroamele uterine: Acestea sunt tumori benigne (necanceroase) foarte frecvente, care se dezvoltă în peretele muscular al uterului. În funcție de localizarea și dimensiunea lor, pot deforma cavitatea uterină și pot cauza sângerări abundente și intermenstruale.
- Polipii uterini sau cervicali: Sunt excrescențe benigne, ca niște “degete” de țesut, care se dezvoltă din mucoasa care tapetează interiorul uterului (endometru) sau al colului uterin. Pot fi fragili și pot sângera cu ușurință, în special după contactul sexual.
- Adenomioza: O afecțiune în care țesutul endometrial, care ar trebui să se afle doar în interiorul cavității uterine, crește în interiorul peretelui muscular al uterului (miometru), putând cauza sângerări anormale și dureri.
- Endometrioza: Deși mai frecvent asociată cu dureri pelvine severe, poate cauza și spotting premenstrual.
Infecții și inflamații
Orice infecție a tractului genital poate provoca inflamație, iar un țesut inflamat este friabil, congestionat și sângerează ușor.
- Boala inflamatorie pelvină (BIP): O infecție a organelor reproductive superioare (uter, trompe uterine, ovare), adesea o complicație a unor infecții cu transmitere sexuală netratate (Chlamydia, gonoree).
- Cervicita: Inflamația colului uterin, care devine fragil și poate sângera la cel mai mic contact, fiind o cauză clasică de sângerare post-coitală.
- Orice infecție genitală netratată corespunzător poate duce la sângerări.
Complicații ale sarcinii
Orice sângerare în timpul unei sarcini confirmate trebuie evaluată de urgență.
- Sarcina extrauterină: O sarcină care se dezvoltă în afara uterului (de obicei în trompa uterină). Este o urgență medicală care poate pune viața în pericol și se manifestă clasic prin durere, amenoree (lipsa menstruației) și sângerări.
- Avortul spontan: Sângerarea, însoțită de dureri abdominale, este adesea primul semn al unei pierderi de sarcină.
Leziuni precanceroase și cancer
Deși sunt cauze mai rare, ele sunt cele mai serioase și trebuie excluse cu prioritate, mai ales dacă sângerările sunt persistente, apar după menopauză sau după contactul sexual.
- Leziunile cervicale (displazia): Modificări anormale ale celulelor de la nivelul colului uterin, cauzate cel mai frecvent de infecția persistentă cu tulpini HPV cu risc înalt. Aceste leziuni, dacă nu sunt tratate, pot progresa spre cancer.
- Cancerul de col uterin, cancerul endometrial (uterin), cancerul ovarian (mai rar) sau cancerul vaginal: Toate pot avea ca simptom sângerările anormale.
Alte cauze
- Traumatisme la nivelul vaginului sau colului uterin.
- Anumite medicamente, precum anticoagulantele.
- Stresul fizic sau emoțional intens, schimbările bruște de greutate, dietele extreme sau exercițiile fizice excesive, toate pot perturba axa hormonală hipotalamo-hipofizo-ovariană și pot duce la sângerări. Obezitatea poate influența nivelurile de estrogen și poate contribui la sângerări anormale.
Când trebuie să mergi la ginecolog: Semne de alarmă
Regula de bază este simplă: orice sângerare intermenstruală care este nouă, persistentă, recurentă sau neobișnuită pentru tine justifică un consult ginecologic. Nu așteptați să treacă de la sine. Pentru a reduce anxietatea legată de vizita la medic, poți citi un ghid despre primul consult ginecologic și cum să te pregătești.
Cere un consult de urgență dacă:
- Sângerarea este foarte abundentă, necesitând schimbarea unui absorbant la mai puțin de o oră, sau dacă elimini cheaguri mari de sânge.
- Sângerarea este însoțită de durere abdominală sau pelvină severă, amețeli puternice, stare de leșin sau febră.
- Ești însărcinată și sângerezi.
Programează un consult ginecologic în cel mai scurt timp dacă:
- Sângerările apar regulat între menstruații, în fiecare lună.
- Sângerarea apare constant după contactul sexual.
- Ai intrat la menopauză (nu ai mai avut menstruație de cel puțin un an) și observi orice fel de sângerare vaginală (aceasta este considerată o urgență diagnostică).
- Sângerarea este însoțită de alte simptome noi, precum dureri, secreții anormale sau modificări ale stării generale.
- Ești pur și simplu îngrijorată. Liniștea ta este un motiv suficient de bun pentru a cere părerea unui specialist.
Ce presupune un consult ginecologic pentru sângerări intermenstruale?
Evaluarea are ca scop identificarea exactă a cauzei sângerării, printr-o abordare logică și structurată.
Discuția cu medicul (Anamneza)
Medicul îți va adresa întrebări detaliate despre istoricul tău menstrual, caracteristicile sângerării, viața sexuală, metoda contraceptivă, alte simptome și istoricul medical. Este util să ai aceste informații pregătite.
Acesta este esențial și implică, de obicei, un tușeu vaginal bimanual (pentru a palpa uterul și ovarele) și un examen cu valvele (speculul), pentru a inspecta vizual vaginul și, mai ales, colul uterin. Informații detaliate despre tipurile de examene ginecologice te pot ajuta să înțelegi mai bine ce presupune fiecare etapă.
Investigații de diagnostic
În funcție de suspiciunea clinică, medicul poate recomanda una sau mai multe dintre următoarele investigații:
- Testul Babeș-Papanicolau și testarea HPV: Sunt esențiale pentru screeningul și depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin.
- Ecografia transvaginală: Este o investigație imagistică fundamentală, care utilizează o sondă ecografică specială introdusă în vagin pentru a obține imagini clare și detaliate ale uterului, grosimii endometrului, ovarelor și pentru a identifica eventuale fibroame, polipi sau chisturi ovariene.
- Teste pentru infecții: Prelevarea de secreții de la nivelul colului uterin și al vaginului pentru a identifica prezența unor infecții cu transmitere sexuală sau a altor microorganisme.
- Analize de sânge: Pot include un profil hormonal, un test de sarcină (beta-HCG), hemoleucograma și funcția tiroidiană.
- Colposcopia: Dacă testul Papanicolau este anormal, medicul poate recomanda o colposcopie – examinarea colului uterin cu un microscop special (colposcop), care permite vizualizarea mărită a oricăror leziuni suspecte și prelevarea de biopsii țintite. Poți afla mai multe despre cum se interpretează rezultatele unei colposcopii.
- Histeroscopia și biopsia de endometru: În anumite cazuri, poate fi necesară vizualizarea directă a cavității uterine cu o cameră video subțire (histeroscop) sau prelevarea unei mostre de țesut din endometru (biopsie) pentru analiză histopatologică.
Opțiuni de tratament: O abordare personalizată
Tratamentul sângerărilor intermenstruale depinde în totalitate de cauza identificată. Nu există o soluție unică, ci un plan terapeutic personalizat.
Tratament medicamentos
Pentru cauzele hormonale, medicul poate prescrie contraceptive orale combinate sau pe bază de progestative pentru a regla ciclul menstrual și a stabiliza endometrul. În cazul infecțiilor, se vor administra antibiotice sau antifungice specifice. Pentru managementul sângerărilor abundente, se pot folosi medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau agenți antifibrinolitici.
Proceduri minim invazive
Acestea sunt adesea folosite pentru a trata cauzele structurale. Polipii sau fibroamele submucoase pot fi îndepărtate prin histeroscopie operatorie, o procedură care se realizează prin vagin, fără incizii abdominale. Leziunile precanceroase ale colului uterin pot fi tratate prin proceduri precum excizia cu ansă diatermică (ERAD/LEEP) sau conizația.
Intervenții chirurgicale
În cazuri mai complexe sau severe, cum ar fi fibroamele mari, adenomioza simptomatică severă sau anumite afecțiuni maligne, pot fi necesare intervenții chirurgicale mai ample, precum miomectomia (îndepărtarea fibroamelor) sau histerectomia (îndepărtarea uterului).
Concluzii
Sângerarea intermenstruală este un simptom, nu o boală în sine, și funcționează ca un semnal pe care corpul ți-l transmite. Deși cauzele sunt vaste și majoritatea benigne și tratabile, potențialul unei afecțiuni serioase face ca ignorarea acestui simptom să fie o greșeală. Un consult ginecologic efectuat la timp este singura modalitate de a stabili un diagnostic precis, de a exclude probleme grave și de a institui un plan de tratament corect, care să îți redea confortul și liniștea. Controalele ginecologice regulate și o comunicare deschisă cu medicul tău despre orice modificare apărută sunt cei mai buni aliați ai sănătății tale reproductive pe termen lung.
