Bună ziua, numele meu este Rodica Goța, sunt medic specialist gastroenterolog în cadrul Centrului Medical Anastasios din Cluj-Napoca.
Astăzi vreau să vă prezint o patologie extrem de neglijată în ultimul timp, datorită situației actuale. Este vorba despre polipii colonici.
Pandemia cu Covid-19 a încetinit ritmul vieții noastre din toate punctele de vedere, oprind temporar măsurile de screening și profilaxie din toate domeniile medicale, acestea nefiind considerate investigații de urgență.
Există câteva studiile observaționale, inițiate încă de la începutul pandemiei, în Statele Unite și Europa de Vest, care evidențiază o scădere semnificativă a diagnosticării, a cele mai frecvente 6 tipuri de cancer, printre care se află și cancerul colorectal. S-a demonstrat că această tendință se datorează scăderii numărului investigațiilor de screening, care sunt necesare pentru diagnosticarea lor.
Astfel experții afirmă: „cancerul nu ia o pauză, de aceea efectele devastoatoare ale acestei condiții, le vom urmări în perioada care urmează.”
Cum se formează polipii colonici?
Mucoasa tubului digestiv, are diverse particularități structurale în funtie de segmentul la care se află, jucând un anumit rol în tot procesul de digestie. La nivelul colonului, mucoasa îndeplinește funcția de absorbție a apei și a electroliților, dar și secreție de mucus, necesar pentru a lubrefia lumenul intestinal.
Celulele de la nivelul criptelor glandulare se divid și se maturează într-un anumit fel, păstrând o anumită ordine. Sub acțiunea unor factori, pe care îi voi detalia pe parcurs, ritmul de multiplicare se poate accelera, astfel în cât apar aglomerări de celule mucoase și glande intestinale distorsionate, ce ajung să proemine în lumenul intestinal. Așa se formează polipii colonici non-neoplazici, adică acei polipi care nu se vor maligniza niciodată.
Există însă o altă categorie de polipi, numiți neoplazici. Aceștea, după cum le spune și titlul au un potențial de malignizare și ceea ce prezintă ei în plus, este practic un fenomen de instabilitate genetică, adică mutații genetice, care defapt în consecință duc la malignizare.
2/3 din totalul polipilor colonici sunt adenoame, adică au potențial de malignizare. Majoritatea cancerelor colorectale se dezvoltă din ele, totuși numai o mică parte din adenoame progresează spre cancer. În general este nevoie de aproximativ 10 ani pentru ca un adenom să se transforme în cancer.
Cu cât polipii sunt mai mari, cu atât este mai mare probabilitatea ca pe suprafața lor să existe insule de celule maligne, sau cel puțin un grad de displazie. Cu alte cuvinte cu cât polipul este mai mare, cu atât el este mai periculos .
Care sunt factori de risc pentru polipii colonici și cancerul colorectal?
Cauza exactă care duce la apariția polipilor colonici nu este pe deplin elucidată, însă sunt menționați câțiva factori care sunt implicați în tot acest proces.
Vârsta, este considerat un factor de risc major. Pacienții care au trecut de 50 de ani în proporție de 25-30% prezintă polipi colonici, iar cei de au trecut de 65 de ani, depășesc procentul de 50%
Dieta este un factor de mediu care predispune la apariția polipilor colonici și astfel crește riscul de apariție al cancerului colorectal. S-a observat faptul că incidența mare a polipilor, în anumite zone geografice, este legată de tipul de dietă și obiceiurile alimentare ale populației respective. Astfel frecvența polipilor și a cancerului coloretal este mai mare în țările dezvoltate cu dietă de tip occidental, care este hipercalorică, bogată în carne roșie, grăsimi saturate și foarte săracă în fibre vegetale.
Aportul excesiv de lipide stimulează sinteza hepatică de colesterol și acizi biliari, care ajung să fie metabolizați de microflora intestinală, formându-se astfel compușii carcinogeni. De asemeni aminele heterociclice, provenite din carnea roșie prăjită sau arsă, sub acțiunea florei intestinale se transformă în carcinogeni. Acești compuși toxici au un efect mutagen asupra epiteliului intestinal, ducând la anomalii de proliferare și maturare celulară.
De asemenea, sedentarismul, obezitatea, fumatul și consumul de alcool (în special de bere) sunt alți factori de mediu incriminați în tot acest proces, nu neapărat ca și factori independenți ci mai degrabă asociați unei astfel de diete.
Alte condiții particulare care cresc riscul de apariție a polipilor colonici și implicit al cancerului colorectal sunt:
- Pacienții care în trecut au avut polipi sau CCR
- Pacienții care au în falimie rude de gradul I și II cu diagnosticare cu CCR
- Pacienții cu boli inflamatorii intestinale respectiv Colita Ulcerativă și Boala Crohn după o evoluție de 8-10 ani a bolii
- Pacienții cu afecțiuni genetice: polipoza adenomatoasă familială, și variantele sale sindromul Gardner și sindromul Torcot, și de asemeni cancer colorectal non-polipozic sau sindromul Lynch
Toate aceste entități genetice, sunt responsabile de mai puțin de 5% din cancerele colorectale.
Cum se manifestă polipii colonici?
Din păcate, polipii colonici sunt absolut asimptomatici, cel puțin când sunt mici. Pe măsură ce cresc în dimensiuni, ei devin tot mai periculoși, pentru că pe suprafața lor se produc anumite schimbări, care ulterior vor duce la malignizare.
Astfel pe măsură ce cresc polipii, prin obstrucția parțială a lumenului intestinal, pot da dureri abdominale, însoțite de tulburări ale tranzitului intestinal, respectiv constipație, diaree sau alternanța dintre constipație și diaree.
De asemenea, ei pot sângera, astfel în cât pacientul poate observa sânge roșu în scaun, sau scaunul poate fi de culoare neagră. În unele situații însă, sângerarea nu este evident, astfel în cât pacentul se prezintă la medic cu semnele unei anemii, respectiv paloarea pielii și oboseală.
Cum pot fi depistați și tratați polipii colinici?
Colonoscopia totală, este metoda de elecție folosită în diagnosticarea și tratarea polipilor colonici. Pentru că nu există un tratament medicamentos care să prevină apariția polipilor sau, să distrugă polipii deja existenți, excizia endoscopică a acestora, este modalitate de tratament, prin care se reduce riscul de apariție a cancerului colorectal.
Această investigație se realizează după o pregătire prea abilă, în cadrul căreia pacientul înghite o soluție specială, ce curață intestinul. Excizia polipilor se realizează cu ajutorul unui instrument special, numit ansa de polipectomie, care este conectată la un electrocauter.
Polipii excizati vor fi trimiși la laborator pentru a fi analizați din punct de vedere histopatologic. Iar în funcție de acest rezultat, de dimensiunea și numărul lor, medicul va stabili intervalul la care urmează să se facă următoarea investigație. În general acest interval poate varia intre1 și 5 ani. Pentru că polipii au tendința să se refacă, este foarte important să se respecte acest interval.
Alte investigații prin care se pot diagnostica polipii colonici sunt: videocapsula endoscopică, colonoscopia virtuală CT sau RMN sau irigografia. Toate aceste metode, de regulă sunt mai ușor de tolerat de către pacienți, însă ele prezintă câteva dezavantaje.
Unele sunt foarte costisitoare, altele sunt iradiante, nici una dintre ele nu se compară cu colonoscopia în ceea ce privește procentul de detecție a polipilor, iar marele lor dezavantaj este faptul că nu permit excizia polipilor.
Ce putem face pentru a preveni apariția polipilor colonici?
Pentru a preveni apariția polipilor colonici și astfel pentru a reduce riscul de cancer colorectal este important să identificăm și să acționăm asupta factorilor de risc.
În acest sens se pot implementa următoarele măsuri: adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos, cu stabilirea unui program de exerciții fizice menit să combată sedentarismul și obezitatea atunci când este cazul. De asemenea, renunțarea la fumat și oprirea consumului de alcool sunt bine venite în acest sens.
Numeroase studii epidemiologice și experimentale au demonstrat rolul alimentație dezechilibrate în dezvoltarea adenoamelor și a cancerului colorectal. De aceea este foarte importantă adoptarea unei dite bogate în alimente cu rol protector.
Este vorba de fibrele alimentare provenite din frunte, legume și cereale. Acestea au capacitatea de a leaga pe suprafața lor carcinogenii și prin grăbirea tranzitului intestinal, scurtează timpul de contact dintre carcinogeni și mucoasa intestinală.
Vitaminele cu rol antioxidant A,C,E și microelementele de genul calciu, seleniu, acid folic și meteonina, provenite din alimentele vegetale se pare că exercită și ele un rol protector în acest sens. Dieta de protecție este recomandată tuturor pacienților care prezintă risc crescut pentru cancer colorectal.
De asemenea prezentarea la o prima colonoscopie începând cu vârsta de 50 de ani, care are ca și scop evidentiarea și excizia polipilor, este foarte importantă. În funcție de rezultat, medicul va decide la ce interval de timp urmează să faceți următoarea investigație.
În concluzie vreau să punctez pe scurt cele mai importante aspecte pe care le-am discutat astăzi.
Polipii colonici se întâlnesc cu o frecvență mai mare după vârstă de 50 de ani, motiv pentru care începând cu această vârstă se recomandă prima investigație.
Scopul acestei investigații este evidențierea și excizia polipilor, astfel se reduce riscul de apariție a cancerului colorectal.
Dieta ce conține în exces grăsimi saturate și carne roșie este un factor care favorizează apariția polipilor.
Dieta bogată în fibre vegetale provenite din fructe, legume și cereale, are un efect protector asupra colonului.
Condițiile particulare care prezintă risc crescut de apariție a cancerului colorectal sunt: antecedente personale de polipi sau cancer colorectal, rude de gradul I și II diagnosticate cu cancer colorectal, bolile inflamatorii intestinale după o evoluție de 8-10 ani și bolile genetice pe care le-am menționat mai devreme.
Acestea sunt informațiile pe care am vrut să vi le transmit astăzi. Sper că vă vor fi de folos.
Multă sănătate! Numai bine!
Doctor Rodica Goța – Medic Specialist Gastroenterolog
Pentru programări în cadrul departamentului de Gastroenterologie, vă rugăm să accesați linkurile de mai jos în funcție de locația clinicii.
Gastroenterologie Cluj-Napoca | Centrul Medical Anastasios
Gastroenterologie Bacău | Centrul Medical Anastasios
Gastroenterologie Zalău | Centrul Medical Anastasios
Pentru mai multe informații, puteți citi și articolele următoare:
Cum se face corect pregătirea pentru colonoscopie?
De ce și când este necesară colonoscopia? | Dr. Tudor Mocan
Cancerul Colorectal și Prevenția Prin Colonoscopie
Colonoscopia | Este dureroasă? Cât durează procedura? De ce și când trebuie făcută procedura?
