Ghid dureri abdominale

Durerea abdominală este cea resimțită în zona dintre piept și zona inghinală, adesea numită regiunea stomacului sau burtă. Inflamația sau bolile care afectează organele din abdomen pot provoca dureri abdominale. Principalele organe din abdomen includ: intestinele (subțiri și groase), rinichii, apendicele (parte a intestinului gros), splina, stomacul, vezica biliară, ficatul și pancreasul

Durerea abdominală severă poate fi cauzată de infecții virale, bacteriene sau parazitare care afectează stomacul și intestinele. Intensitatea durerii nu reflectă întotdeauna severitatea afecțiunii care o provoacă. De exemplu, puteți simți dureri abdominale severe dacă aveți crampe provocate de gaze sau din cauza gastroenteritei virale. Cu toate acestea, în cazurile grave, cum ar fi cancerul de colon sau apendicita precoce, pot provoca doar durere ușoară sau nicio durere, în funcție de stadiul în care se află patologia.

Tipuri de dureri abdominale

În funcție de locul în care se manifestă:

• Durere difuză sau generalizată – Se resimte în cea mai mare parte a abdomenului și este dificil să o localizați într-un anumit punct. Această durere se resimte în mai mult de jumătate din abdomen și poate fi cauzată de un virus stomacal, indigestie sau din cauza acumulării de gaze. Dacă durerea devine mai severă, aceasta poate fi cauzată de un blocaj al intestinelor.
• Durere localizată – Se concentrează într-o anumită zonă, de exemplu, stomacul. Cauza este, de obicei, legată de o problemă în anumite organe: în apendice, vezica biliară, stomac. Cea mai frecventă cauză a durerii localizate este reprezentată de ulcerele stomacale (răni deschise în mucoasa interioară a stomacului).

În funcție de caracteristicile sale:

• Dureri de tip crampe – Acestea apar, de obicei, din cauza gazelor sau balonării, diareea apare adesea la scurt timp după debut. Durerea asemănătoare crampelor poate fi asociată cu probleme cum ar fi diareea, constipația, balonarea sau flatulența. La femei, poate fi asociată cu menstruația, avortul spontan, sau complicatii ale organelor reproducatoare feminine. Această durere vine și dispare și poate trece complet netratată.
• Durere de tip colica – Este o durere ce în valuri, cu debut și sfârșit brusc și adesea cu un vârf foarte intens. Este tipic pentru rinichi și calculi biliari, dar poate apărea și din alte cauze.

În funcție de durată:

• Durere abdominală acută – Se caracterizează printr-o durere bruscă, care poate progresa în câteva zile.
• Durere abdominală cronică – Este o durere care durează luni sau chiar ani, de obicei poate crește și reduce progresiv (tip colică). Este adesea însoțită de greață, vărsături sau transpirație. Poate fi cauzată de o boală cronică intestinală.

Durerea spasmodică este un simptom al unor afecțiuni mai grave, cum ar fi calculii biliari sau pietrele la rinichi. Această durere apare brusc și se poate simți ca un spasm muscular sever.

Localizarea durerii în abdomen

Durerea abdominală cronică este unul dintre cele mai frecvente simptome care pot apărea în majoritatea tulburărilor intraabdominale și este cea mai frecventă cauză de consultare a gastroenterologului. Cu toate acestea, poate fi, de asemenea, prima manifestare a bolilor situate în afara cavității abdominale. Durerea care persistă mai mult de trei luni este considerată cronică, iar în mai multe cazuri aceasta ascunde o etiologie ușor identificabilă prin istoricul clinic și teste, însă în alte situații nu este posibil să se găsească o cauză a durerii.

Localizarea exactă a durerii în abdomen ne poate oferi un indiciu cu privire la cauza acesteiaꓽ

Durerea generalizată în abdomen (și nu într-o anumită zonă) poate indica:

• Apendicita (inflamarea apendicelui)
• Boala Crohn
• Traumatism
• Sindromul intestinului iritabil
• Infecție a tractului urinar

Când durerea este concentrată în abdomenul inferior, poate fi un semn de:

• Apendicită
• Obstrucție intestinală
• Sarcina ectopică (o sarcină care apare în afara uterului)

La femei, durerea în organele de reproducere ale abdomenului inferior poate fi cauzată de:

• Dureri menstruale severe (numite dismenoree)
• Chist ovarian
• Avort spontan
• Fibroame
• Endometrioză
• Boala inflamatorie pelvină
• Sarcina ectopică

Cauzele durerii în abdomenul superior includ:

• Calculi biliari
• Atac de cord
• Hepatita (inflamația ficatului)
• Pneumonie

Cauzele durerii în centrul abdomenului includ:

• Apendicită
• Gastroenterită
• Uremie (acumularea de deșeuri în sânge)

Cauzele durerii în abdomenul inferior stâng includ:

• Boala crohn
• Cancer
• Infecție renală
• Chist ovarian
• Apendicită

Uneori, durerea în partea stângă superioară a abdomenului poate fi cauzată de:

• Splină mărită
• Scaun întărit care nu poate fi eliminat
• Rănire
• Infecție renală
• Atac de cord
• Cancer

Cauzele durerii în abdomenul inferior drept includ:

• Apendicită
• Hernie (atunci când un organ iese printr-un punct slab în mușchii abdominali)
• Infecție renală
• Cancer

Cauzele posibile ale durerii în abdomenul superior drept includ:

• Hepatită
• Rănire
• Pneumonie
• Apendicită

Cauze ale durerilor abdominale

Multe condiții diferite pot provoca dureri abdominale. Cheia este să știți când să solicitați imediat asistență medicală. Există multe afecțiuni care pot provoca dureri abdominale. Cu toate acestea, principalele cauze sunt infecțiile, inflamația, obstrucția (ocluzia) și tulburările intestinale.

Infecțiile din gât, intestine și sânge pot provoca ca bacteriile să intre în tractul digestiv și să provoace dureri abdominale. Aceste infecții pot provoca, de asemenea, diaree sau constipație de la modificări ale digestiei. Crampele asociate cu menstruația sunt, de asemenea, o posibilă sursă de durere în abdomenul inferior, dar cel mai frecvent provoacă dureri pelvine.

Principalele cauze ale durerii abdominale

• Digestie îngreunată

Durerea abdominală este adesea cauzată de o digestie slabă, cunoscută și sub numele de dispepsie funcțională. Poate fi resimțită ca o senzație de strângere sau arsură în abdomenul superior și poate fi însoțită de alte simptome, cum ar fi greața, sațietatea chiar și după ce ați mâncat puțin și pierderea poftei de mâncare. Dispepsia funcțională nu este considerată o problemă gravă, nu există o cauză specifică a durerii, cu toate acestea, este important să consultați un gastroenterolog pentru a confirma diagnosticul.

• Constipație

Constipația se produce atunci când mișcările intestinale sunt rare și scaunele sunt foarte grele, necesitând un efort excesiv pentru a defeca. În acest caz, simptome cum ar fi durerea abdominală și disconfortul sunt frecvente și sunt de obicei cauzate de acumularea de gaze și de umflarea abdomenului. În caz de constipație, se recomandă creșterea aportului de lichide, fructe, legume și fibre, precum și efectuarea de exerciții fizice regulate. Cu toate acestea, dacă constipația persistă sau este însoțită de simptome cum ar fi sânge în scaun sau pierderea în greutate, este important să consultați un medic gastroenterolog pentru o evaluare mai detaliată.

• Gastroenterită

Gastroenterita este o infecție a intestinului, de obicei cauzată de viruși sau bacterii. În plus față de durerea abdominală, această infecție poate provoca alte simptome, cum ar fi diaree, greață, vărsături și febră. Afecțiunea se îmbunătățește de obicei câteva zile mai târziu, cu măsuri simple, cum ar fi consumul de multe lichide și consumul de alimente ușor digerabile. Dacă simptomele nu se îmbunătățesc sau se înrăutățesc, este important să consultați un specialist, deoarece poate fi necesar să utilizați medicamente, cum ar fi antibioticele și antiemeticele.

• Infecția tractului urinar

O infecție a tractului urinar poate provoca, de asemenea, dureri abdominale, de obicei situate în partea inferioară. Alte simptome care pot apărea sunt durerea sau senzația de usturime la urinare, nevoia frecventă de a merge la baie și uneori, apare și sângele în urină. Este important să consultați un medic general, urolog sau ginecolog pentru o evaluare în cazul suspiciunii unei infecții urinare, deoarece tratamentul adecvat include, de obicei, utilizarea antibioticelor.

• Sindromul intestinului iritabil

Durerea abdominală cauzată de sindromul intestinului iritabil durează de obicei mai mult de 3 luni, iar localizarea sa tinde să se schimbe în timp. În plus față de durere, pot apărea și alte simptome, cum ar fi scaunul dur, diareea și umflarea abdomenului. În cazul sindromului intestinului iritabil suspectat, tratamentul depinde de simptomele prezente și poate include utilizarea de medicamente, cum ar fi laxative și antidiareice. În plus, pot fi indicate modificări ale dietei, cum ar fi evitarea alimentelor grase, picante și a consumului de cafea, de exemplu.

• Intoleranță la lactoză

Intoleranța la lactoză poate provoca dureri abdominale care tind să înceapă la 30 de minute sau până la 2 ore după consumul de alimente care conțin lapte. Alte simptome, cum ar fi excesul de gaze sau zgomote intestinale, de asemenea, apar, de obicei, în plus față de diaree. Durerea abdominală este de obicei îmbunătățită prin evitarea alimentelor care conțin lapte, însă specialistul poate indica un tratament specific, pentru ameliorarea simptomelor.

• Piatră în vezica biliară

Calculii biliari pot provoca dureri abdominale sub coastele din partea dreaptă a abdomenului, precum și greață și vărsături. De obicei, durerea începe la aproximativ 1 oră după consumul de alimente foarte grase și poate dura până la 5 ore.

• Hepatita

Durerea abdominală cauzată de hepatită apare de obicei sub coastele din partea dreaptă a abdomenului și poate fi cauzată de unii viruși, consumul excesiv de alcool și utilizarea necorespunzătoare a unor medicamente. În plus față de durerea abdominală, pot apărea alte simptome, cum ar fi pielea și ochii gălbui, greața și vărsăturile.

• Ulcer peptic

Ulcerul peptic este o rană care poate apărea în stomac sau duoden și poate provoca dureri abdominale, care tind să fie percepute ca o senzație de arsură în abdomenul superior. Pot exista, de asemenea, alte simptome, cum ar fi greața, vărsăturile și pierderea în greutate. Riscul de ulcer peptic este mai mare la persoanele care urmează tratament cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau care au infecție cu H. pylori.

• Apendicita

Apendicita provoacă, de obicei, dureri abdominale care se răspândesc inițial prin abdomen, dar după o zi sau două se schimbă locația, devenind mai intensă în abdomenul inferior drept. În plus, pot fi prezente și alte simptome, cum ar fi febra, pierderea poftei de mâncare, greața și vărsăturile. În cazul apendicitei suspectate, se recomandă să mergeți la camera de gardă ori să apelați serviciul unic de urgență 112, deoarece poate apărea peritonita. Pot fi indicate teste precum ecografia și scanarea CT. Când diagnosticul este confirmat, tratamentul include, de obicei, îndepărtarea apendicelui prin intervenție chirurgicală.

Dureri abdominale în timpul sarcinii

Durerea în timpul sarcinii apare, de obicei, din cauza modificărilor uterului femeii și a constipației, care sunt frecvente în acest stadiu. Cu toate acestea, dacă durerea se agravează sau este însoțită de alte simptome, cum ar fi sângerarea, poate indica probleme mai grave, cum ar fi sarcina ectopică sau avortul.

Cum este determinată cauza durerii abdominale?

Istoricul medical al pacientului este cea mai utilă informație pe care medicul o are pentru a determina cauza durerii abdominale. Caracteristicile durerii (dacă este acută sau surdă, de tip colic, care arde, etc.), precum și locația și relația cu alimentele sau mișcările intestinului sunt indicii importante. Alți factori care sunt la fel de utili includ tiparul durerii, durata, iradierea (răspândirea) în alte zone ale corpului și relația sa cu alte simptome, cum ar fi icterul (pielea galbenă), greața, vărsăturile, sângerarea, diareea și constipația.

Rezultatele obținute în timpul examinării fizice sunt, de asemenea, utile. Printre principalele constatări se numără: zonele dureroase, prezența sau absența zgomotelor intestinale sau a distensiei abdominale, masele, extinderea organelor și dovezi ale sângelui în scaun.

Pe baza istoricului medical și a examenului fizic, medicul poate (sau nu) să aibă o idee clară despre cauza durerii. În alte circumstanțe, testele de diagnostic sunt aplicate pentru a confirma sau exclude un diagnostic specific. În acest scop, pot fi solicitate mai multe teste, printre care cele mai frecvente sunt: teste de sânge, probe de urină și fecale, raze X ale abdomenului și endoscopie.

• Testele de sânge includ numărul total de celule albe din sânge care luptă împotriva infecțiilor, celulele roșii din sânge care transportă oxigen care sunt reduse atunci când anemia este prezentă și trombocitele care ajută la coagularea sângelui), teste chimice (teste hepatice și renale, niveluri de minerale din sânge și enzime eliberate din leziuni hepatice sau pancreatice), și teste serologice care măsoară nivelurile de anticorpi la diferite infecții.
• Testele de urină includ teste de urină (măsurarea caracteristicilor și substanțelor chimice prezente în urină, împreună cu inspecția microscopică a unei picături de urină) și culturi de urină pentru infecții bacteriene.
• Scaunul poate fi testat pentru sânge sau puroi (markeri pentru inflamație, infecție sau tumori), tulburări digestive sau absorbție slabă, precum și pentru a se detecta germenii.
• Multe tipuri diferite de raze X și teste imagistice sunt folosite pentru a face fotografii ale interiorului corpului. Acestea includ studii cu bariu (raze X cu bariu, serii gastro-intestinale superioare, examinare tranzitului intestinului subțire), în care pacientul înghite sulfat de sau acesta este injectat în intestinul subțire (enterocloză) sau colon (clisma cu bariu). O scanare CT este o tehnică sofisticată care reconstruiește imaginile cu raze X transversale ale corpului cu ajutorul unui computer. Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) este o tehnică similară. Ultrasunetele folosesc unde sonore de înaltă frecvență pentru a inspecta interiorul corpului uman și pentru a vizualiza anatomia internă.
• Endoscopia implică utilizarea unor instrumente speciale pentru a vizualiza organele tractului digestiv. Endoscopia gastrointestinală superioară utilizează un tub flexibil cu o cameră și un sistem de iluminare la vârf pentru a examina esofagul, stomacul și duodenul. Tubul permite introducerea unor instrumente speciale pentru a elimina polipii sau pentru a obține probe de biopsie care urmează să fie examinate la microscop.

Efectuarea examinărilor complementare de bază (în funcție de rezultatele anamnezei și ale examinării fizice): numărul de sânge cu formula leucocitelor, teste biochimice de sânge (proteină C-reactivă, electroliți, glucoză, uree, creatinină, Bilirubină, troponină cardiacă, lipază sau amilază, alt, AST, GGT), analiza urinei, ECG, ecografia abdominală (poate arăta lichid liber în abdomen, pietre ale tractului urinar sau biliar, modificări ale aortei abdominale) și radiografie panoramică a abdomenului. Deși tehnologia din spatele acestor teste sună impresionant, la majoritatea pacienților o cauză a durerii abdominale poate fi stabilită prin istoricul clinic, examenul fizic și câteva teste simple. Nu toți pacienții au nevoie de o serie întreagă de teste de diagnostic.

Se pot preveni durerile abdominale?

Durerea abdominală poate fi prevenită prin urmarea unei diete echilibrate, mâncând încet și în cantități moderate. Toate acestea vor ajuta digestia. De asemenea, trebuie să controlați greutatea și să o mențineți la valori optime, în concordanță cu vârsta, înălțimea, sexul, printre altele.  Stresul poate afecta, de asemenea, întregul corp, ceea ce poate duce la crampe abdominale.

Tratament pentru dureri abdominale

Tratamentul depinde de cauza și localizarea durerii. Specialistul va fi responsabil pentru a vă oferi cel mai potrivit tratament după examinarea fizică. Unele dintre tratamentele pentru tratarea problemelor ușoare sunt, iar de obicei se prescriu:

• Antiacide în caz de dureri de stomac din cauza digestiei sau refluxului.
• Medicamente care ameliorează durerea cauzată de gaze sau diaree.
• Antibiotice pentru a trata infecțiile.

Odată ce diagnosticul este stabilit, tratamentul pentru această boală poate fi continuat. Medicamentele sunt uneori folosite pentru a reduce inflamația sau pentru a ameliora durerea. De exemplu, ulcerele pot fi tratate cu medicamente care reduc secreția de acid gastric, iar pe măsură ce ulcerul se vindecă, durerea scade. Uneori este necesară o intervenție chirurgicală pentru a corecta problema. Durerea cauzată de colecistită (inflamația vezicii biliare) este de obicei tratată prin îndepărtarea vezicii biliare (colecistectomie).

Durerea rareori trebuie tratată cu medicamente care o reduc, numite analgezice. Analgezicele simple, cum ar fi aspirina și ibuprofenul, nu ar trebui să fie utilizate în mod normal pentru dureri abdominale nediagnosticate, deoarece acestea ar putea provoca alte probleme, cum ar fi ulcerul.  Majoritatea pacienților cu dureri abdominale pot fi diagnosticați și tratați cu succes. Consultați medicul și specialiștii adecvați dacă aveți dureri abdominale severe sau persistente.

Când ar trebui să mă îngrijorez?

Durerea abdominală singură nu este îngrijorătoare, deoarece cele mai frecvente cauze sunt benigne, cum ar fi indigestia sau gastroenterita care se rezolvă în câteva ore. Cu toate acestea, poate fi o urgență în sine dacă durerea este insuportabilă și necesită un tratament mai puternic decât analgezicele obișnuite.

Pe de altă parte, trebuie să luăm în considerare faptul că acest lucru se poate datora unei cauze grave dacă durerea este însoțită de semne de avertizare precum:

• Febră mare.
• Tahicardie și/sau tahipnee (respirație rapidă) sau dificultăți de respirație.
• Amețeli, somnolență sau pierderea conștienței.
• Paloarea feței și a membranelor mucoase (gingii, conjunctiva).
• Îngălbenirea pielii sau a ochilor.
• Dacă durerea abdominală a apărut după o lovitură, traumă sau rănire sau dacă se observă un hematom în zonă.
• Dacă durerea ușoară sau moderată se transformă brusc în durere severă sau mai acută.
• Vărsături violente sau severe, însoțite de semne de deshidratare.
• Durere acută însoțită de diaree.

Pe de altă parte, dacă durerea de burtă sau durerea abdominală nu este însoțită de alte simptome, dar durează mai mult de câteva zile, este recomandat să mergeți la medicul gastroenterolog.

Alte cauze ale durerii abdominale

Uneori, durerea din zona abdomenului poate indica o problemă la organele care nu sunt legate de sistemul digestiv, de exemplu:

Probleme cardiopulmonare: Probleme de respirație, cum ar fi pneumonia, sau probleme cardiace se pot simți uneori ca dureri abdominale de la radiații prin nervii adiacenți. Din acest motiv, ar trebui să mergeți la urgență dacă acest tip de disconfort apare împreună cu dificultăți de respirație și alte simptome.

Bolile care afectează sistemul digestiv pot provoca, de asemenea, dureri abdominale cronice.

Acestea sunt cele mai frecvente:

• Boala de reflux gastroesofagian
• Boala Crohn (o boală inflamatorie intestinală)
• Intoleranța la lactoza (incapacitatea de a digera lactoza, un tip de zahăr găsit în lapte si produse lactate)

Alte cauze posibile includ:

• Anevrism aortic abdominal (umflarea și slăbirea celei mai importante artere din organism)
• Ocluzie intestinală sau blocaj
• Cancerul de stomac, colon (intestinul gros) și alte organe
• Colecistita (inflamația vezicii biliare) cu sau fără pietre
• Scăderea fluxului sanguin către intestine (ischemie intestinală)
• Diverticulita (inflamație și infecție a colonului)
• Pietre la rinichi
• Pancreatită (inflamație sau infecție a pancreasului)
• Ruptura unui chist ovarian

Manifestări ale durerii abdominale

• Durere abdominală acută cu vărsături sau încetarea bruscă a gazelor și eliminarea scaunului: sugerează obstrucția tractului gastro-intestinal.
• Durere abdominală acută cu sângerare gastrointestinală: poate indica ulcer gastric sau duodenal, gastropatie hemoragică acută, ischemie intestinală sau sângerare în lumenul intestinal.
• Durere abdominală acută cu o agravare rapidă a stării pacientului (hipotensiune, modificări ale conștiinței, tulburări respiratorii): poate indica sângerări intraabdominale, perforații gastro-intestinale, pancreatită acută, insuficiență hepatică acută.
• Durere abdominală cronică și sânge în scaun sau pierdere în greutate: poate indica neoplasm malign sau boală inflamatorie intestinală.  Poate fi însoțită de anemie din cauza sângerării cronice, iar în caz de inflamație, de asemenea, de febră.

Nu toate formele de dureri abdominale pot fi prevenite. Cu toate acestea, câteva sfaturi vă vor ajuta să minimizați riscul de durere abdominală. Astfel, se recomandă să consumați mese într-o cantitate mai mică, să includeți în dietă alimente sănătoase, un consum optim de apă, dar și efectuarea exercițiilor fizice în mod constant pot fi utile în acest sens.