Bună ziua, numele meu este Rodica Goța și sunt medic specialist gastroenterolog în cadrul Clinicii Anastasios din Cluj-Napoca.
Astăzi vreau să vă vorbesc despre o patologie frecvent întâlnită în populația generală, atât la bărbați, cât și la femei, este vorba despre sindromul de intestine iritabil. Înainte de a continua vă invit să vă abonați la canalul nostru de Youtube pentru a fi la curent cu subiectele medicale pe care le voi prezenta eu sau colegii mei de alte specialități. De asemenea, vă încurajez să adresați întrebările pe care le aveți în legătură cu sindromul de intestin iritabil pe canalul nostru de Youtube, Facebook sau Instagram.
Ce este sindromul de intestin iritabil?
Sindromul de intestin iritabil este o afecțiune digestivă care se caracterizează prin durere abdominală și tulburări de tranzit intestinal, constipație, diaree sau alternanța dintre constipație si diaree.
Până nu demult, se credea că intestinul iritabil reprezintă o tulburare gastrointestinală funcțională, adică simptomele pe care le prezintă pacientul nu pot fi puse pe seama unei leziuni sau afecțiuni intestinale, însă cercetările efectuate în ultimii ani au evidențiat unele modificări la nivelul peretului intestinal, cum ar fi inflamația și creșterea permeabilității peretului intestinal.
Acestea se datorează în special dezechilibrului microbiotei și sunt responsabile de hipersensibilitatea viscerală și tulburările de motilitate ce apar în intestinul iritabil. De asemenea, stresul și alimentația sunt alți factori incriminați în tot acest proces. Există și un criteriu cronologic necesar pentru definirea intestinului iritabil, durerea trebuie să fie prezentă cel puțin o zi pe săptămână în ultimele 3 luni, iar debutul simptomelor este de cel puțin 6 luni.
De ce și cum apare sindromul de intestin iritabil?
Cauzele care duc la apariția sindromului de intestin iritabil sunt multiple și sunt studiate practic de o nouă ramură medicală numită neurogastroenterologia. Axul creier-intestin este alcătuit dintr-un circuit complex format din sistemul nervos central, sistemul nervos enteric și axul hipotalamo-hipofizo-suprarenalian. Nu voi intra prea mult în detalii, tot ce trebuie să știți este că interacțiunea acestor structuri nervoase și endocrine asigură o serie de procese complexe și interdependente de la nivelul intestinului, responsabile de buna funcționare a digestiei și a imunității.
Ce este microflora intestinală? Care este rolul ei?
Microflora intestinală reprezintă un ecosistem complex care populează intestinul, conținând peste o mie de specii și peste o sută de trilioane de bacterii. În mod normal, acestea sunt situate la nivelul intestinului gros și într-un număr mult mai redus la nivelul ultimei porțiunii a intestinului subțire. Microflora este alcătuită în general din 2 tipuri de bacterii, saprofite și condiționat patogene. Interacțiunea echilibrată dintre ele este asigurată de imunitate.
Celulele imunitare în proporție de 80% sunt cantonate la nivelul tubului digestiv, care defapt este considerat cea mai mare poartă de intrare în organism, astfel microflora și celulele imunitare alcătuiesc o barieră protectoare care ne apără de diverse agresiuni externe.
Aici mă refer la situația în care mâncăm alimente care nu sunt proaspete sau care sunt gătite necorespunzător. Perturbarea acestui echilibru se numește disbioză și practic presupune o schimbare cantitativă și calitativă a microbiotei care duce în consecință la stimularea celulelor imunitare și apariția unui proces inflamator la nivelul peretelui intestinal.
Inflamația, la rândul ei, duce la suprapopularea bacteriană a intestinului subțire cu anumite specii de bacterii și la creșterea permeabilității peretului intestinal cu apariția în consecință a durerilor abdominale și tulburărilor de motilitate intestinală. După cum puteți înțelege, toate aceste evenimente se petrec în cerc vicios și influențează activitatea axului creier-intestin.
Microbiota intestinală
Microbiota intestinală este influențată de mulți factori, cum ar fi infecțiile gastro-intestinale, tratamentele antibiotice luate de-a lungul vieții, factorii genetici sau alimentația din primii ani de viață, atunci când copilul este alăptat sau alimentat cu formulă de lapte praf, însă factorul dominant care influențează microflora intestinală cel mai mult este alimentația și stilul de viață.
Consumul excesiv de alimente procesate, de carbohidrați rafinați cum ar fi ciocolata, înghețata, prăjiturile, bomboanele, sucurile acidulate, consumul excesiv de grăsimi saturate sau de grăsimi trans pot afecta foarte mult flora intestinală și sunt responsabile de tulburările de digestie. Studiile efectuate în ultimii ani au ajuns la concluzia că dezechilibrele florei intestinale au un rol important în apariția și altor afecțiuni, cum ar fi steatoza hepatică, obezitatea, diabetul zaharat, bolile autoimune, bolile reumatologice și chiar tulburările psihice și de comportament.
Este stresul un factor în sindromul de intestin iritabil?
Stresul este un factor foarte studiat în ultimul timp, fiind incriminat în apariția a tot mai multe boli. S-a demonstrat că simptomele intestinului iritabil apar după o perioadă de evenimente stresante sau o dată cu apariția unor tulburări psihice.
Stresul influențează percepția stimulilor proveniți de la nivelul tubului digestiv și scade pragul de apariție al durerii, altfel spus intestinul acestor pacienți reacționează exagerat la stimuli relativ normali, cum ar fi schimbarea orarului meselor, consumul de grăsimi sau de băuturi reci.
În consecință, pacienții devin foarte vigilenți și conștienți de orice senzație provenită de la nivelul abdomenului, ceea ce duce la apariția îngrijorării și anxietății, astfel sporește preocuparea față de simptome și în general față de digestie.
Mai mult, unii pacienți dezvoltă un comportament bolnăvicios în legătură cu alimentația și defecația, ceea ce amplifică și mai mult simptomele. În general, acest comportament este influențat de personalitate, educație, experiențele anterioare sau conviețuirea cu rudele bolnave. În rândul pacienților cu sindrom de intestin iritabil a fost demonstrată cu o frecvență mai mare tulburările psihiatrice, cum ar fi depresia, anxietatea, atacurile de panică, nevrozele și somatizările, acestea ajungând până la 70%.
Cum influențează dieta apariția simptomelor?
Dieta este un alt factor care influențează axul creier-intestin. Studiile arată că până la 60% dintre pacienți prezintă agravarea simptomelor după ce consumă anumite alimente, cel mai frecvent este vorba de produse lactate, produse din grâu, ceapă, usturoi, mazăre, varză, fasole, condimente, cafea sau alimente prăjite sau afumate.
Aceasta este dietă bogată în FODMA. Acronimul FODMA se descifrează ca și oligomonodizaharide și polioli fermentabili, adică practic sunt niște zaharuri simple din alimente și alcool. Acestea nu sunt digerate în intestin, ci mai degrabă atrag apa și astfel sunt fermentate de flora intestinală. În consecință se produc gaze în exces, apare distensia abdominală, durerea și tulburările de tranzit.
Cum diagnosticăm sindromul de intestin iritabil?
În general diagnosticul se stabilește în urma unei discuții cu pacientul sau a unui examen clinic. Investigațiile care sunt recomandate diferă la fiecare caz în parte și sunt menite să excludă alte probleme de sănătate care se manifestă la fel ca și intestinul iritabil.
Așadar, diagnosticul de intestin iritabil este unul de excludere. Analizele de sânge ne ajută să excludem o eventuală anemie sau inflamație. Analizele din scaun ne ajută să excludem o parazitoză intestinală, o infecție bacteriană sau micotică.
Testul respirator la glucoză este util pentru evidențierea suprapopulării bacteriene a intestinului subțire, iar ecografia abdominală este utilă pentru excluderea problemelor de colecist sau de pancreas care se pot manifesta cu balonări, dureri sau tulburări de tranzit. În general, colonoscopia se recomandă la pacienții trecuți de 50-55 de ani sau la cei care prezintă sânge în scaun, pentru a exclude o eventuală diverticulită, boală inflamatorie intestinală sau chiar cancer de colon.
Cum tratăm sindromul de intestin iritabil?
Abordarea pacienților cu sindrom de intestin iritabil este una multidisciplinară. O echipă formată din medic, nutriționist și psiholog poate alege și propune cele mai optime soluții, pentru a ajunge la un rezultat favorabil. Terapia cognitiv-temperamentală este una dintre soluțiile care se oferă pacienților cu forme severe de intestin iritabil. În contextul ei, pacientul împărtășește psihoterapeutului îngrijorările pe care le are în legătură cu simptomele sale, iar acesta în schimb învață pacientul să-și recunoască și să-și gestioneze emoțiile, astfel încât să se obțină un rezultat favorabil.
De asemenea, adoptarea unui stil de viață sănătos cu respectarea orelor de somn, exerciții fizice, masaj și tehnici de relaxare sunt bine-venite și ajută la ameliorarea simptomelor.
Dieta
Ca și dietă în sindromul de intestin iritabil se recomandă pe o perioadă scurtă de 4-6 săptămâni evitarea consumului de produse lactate, produse din grâu, ceapă, usturoi, mazăre, varză, fasole, condimente, cafea, alimente prăjite sau afumate. Acest lucru nu este ușor de realizat pentru că zaharurile fermentabile se conțin în multe alimente, totuși există alimente care pot fi oferite în această situație, astfel încât dieta să nu fie foarte restrictivă.
În ceea ce privește tratamentul medicamentos al intestinului iritabil, în general se folosesc medicamente antispastice care calmează durerea, antiflatulente, care înlătură excesul de gaze și uneori antidepresive, atunci când este cazul. Însă există numeroase studii care demonstrează efectul favorabil al probioticelor asupra proceselor inflamatorii și imune de la nivelul intestinului prin mai multe mecanisme. Folosirea acestora pe perioade scurte de timp, de câteva săptămâni sau luni, alături de celelalte măsuri dau rezultate bune. În unele cazuri însă, tratamentul începe cu administrarea unui antibiotic neresorbabil de la nivelul intestinului, cum ar fi Normix.
Sper că aceste informații v-au fost de folos. Pentru întrebări vizavi de acest subiect, vă rog să folosiți canelele de Youtube și Facebook, unde vă voi răspunde în limita timpului disponibil. Vă mulțumesc!
Dr. Rodica Goța – Medic Specialist Gastroenterolog
Pentru programări în cadrul departamentului de Gastroenterologie, vă rugăm să accesați linkurile de mai jos în funcție de locația clinicii.
Gastroenterologie Centrul Medical Anastasios Cluj-Napoca
