Diabet – Tipuri, simptome, cauze si tratament

Ce este diabetul?

Diabetul este o afecțiune care apare atunci când nivelul zahărului din sânge (glucoza) este prea ridicat. Aceasta apare atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină sau când organismul nu răspunde corespunzător la efectele insulinei. Diabetul afectează persoane de toate vârstele. Cele mai multe forme de diabet sunt cronice (pe tot parcursul vieții) și toate formele de diabet pot fi gestionate cu medicamente și/sau modificări ale stilului de viață.

Glucoza (zahărul) provine în principal din carbohidrații din alimente și băuturi. Este sursa de energie pe care o folosește organismul. Sângele transportă glucoza către toate celulele corpului pentru a fi folosită ca sursă de energie.

Atunci când glucoza se află în fluxul sanguin, are nevoie de ajutor – o “cheie” – pentru a ajunge la destinația finală. Această cheie este insulina (un hormon). Dacă pancreasul nu produce suficientă insulină sau dacă organismul nu o utilizează în mod corespunzător, glucoza se acumulează în sânge, provocând un nivel ridicat de zahăr în sânge (hiperglicemie).

În timp, o glicemie constant ridicată poate cauza probleme de sănătate, cum ar fi boli de inimă, leziuni nervoase și probleme oculare.

Denumirea tehnică a diabetului este diabet zaharat. O altă afecțiune are în comun termenul “diabet” – diabetul insipid – dar sunt distincte. Ele împart numele de “diabet” pentru că ambele cauzează sete crescută și urinare frecventă. Diabetul insipidus este mult mai rar decât diabetul zaharat.

Care sunt tipurile de diabet?

Există mai multe tipuri de diabet. Cele mai frecvente forme includ:

• Diabetul de tip 2: În cazul acestui tip, organismul nu produce suficientă insulină și/sau celulele corpului   nu răspund în mod normal la insulină (rezistență la insulină). Acesta este cel mai frecvent tip de diabet. Afectează în principal adulții, dar îl pot avea și copiii.
• Prediabet: Acest tip este stadiul de dinaintea diabetului de tip 2. Nivelul de glucoză din sânge este mai ridicat decât în mod normal, dar nu suficient de ridicat pentru a fi diagnosticat oficial cu diabet de tip 2.
• Diabetul de tip 1: Acest tip este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă și distruge celulele producătoare de insulină din pancreas din motive necunoscute. Până la 10% dintre persoanele care suferă de diabet au diabet de tip 1. De obicei, este diagnosticat la copii și adulți tineri, dar se poate dezvolta la orice vârstă.
• Diabetul gestațional: Acest tip se dezvoltă la unele persoane în timpul sarcinii. Diabetul gestațional dispare, de obicei, după sarcină. Cu toate acestea, dacă aveți diabet gestațional, aveți un risc mai mare de a dezvolta diabet de tip 2 mai târziu în viață.

Alte tipuri de diabet includ:

• Diabetul de tip 3c: Această formă de diabet apare atunci când pancreasul suferă leziuni (altele decât cele autoimune), care îi afectează capacitatea de a produce insulină. Pancreatita, cancerul pancreatic, fibroza chistică și hemocromatoza pot duce la afectarea pancreasului care provoacă diabet. Extirparea pancreasului (pancreatectomie) duce, de asemenea, la diabet de tip 3c.
• Diabet autoimun latent la adulți (LADA): La fel ca diabetul de tip 1, LADA rezultă, de asemenea, dintr-o reacție autoimună, dar se dezvoltă mult mai lent decât tipul 1. Persoanele diagnosticate cu LADA au, de obicei, vârsta de peste 30 de ani.
• Diabet cu debut la maturitate la tineri (MODY): MODY, numit și diabet monogenic, apare din cauza unei mutații genetice moștenite care afectează modul în care organismul produce și utilizează insulina. În prezent, există peste 10 tipuri diferite de MODY. Afectează până la 5% dintre persoanele cu diabet și se întâlnește frecvent în familie.
• Diabetul neonatal: Aceasta este o formă rară de diabet care apare în primele șase luni de viață. Este, de asemenea, o formă de diabet monogen. Aproximativ 50% dintre bebelușii cu diabet neonatal rămân cu acesta pe viață (diabet zaharat neonatal permanent). Pentru cealaltă jumătate, afecțiunea dispare în câteva luni de la debut, dar poate reveni mai târziu în viață. Aceasta se numește diabet zaharat neonatal tranzitoriu.
• Diabetul fragil: Diabetul fragil este o formă de diabet zaharat de tip 1 care se caracterizează prin episoade frecvente și severe de niveluri ridicate și scăzute ale glicemiei. Această instabilitate duce adesea la spitalizare. În cazuri rare, poate fi necesar un transplant de pancreas pentru a trata permanent diabetul fragil.

Cât de frecvent este diabetul?

Aproximativ 537 de milioane de adulți din întreaga lume au diabet. Experții preconizează că acest număr va crește la 643 de milioane până în 2030 și la 783 de milioane până în 2045. Diabetul de tip 2 este cea mai frecventă formă, reprezentând între 90% și 95% din toate cazurile de diabet.

Simptome și cauze

Simptomele diabetului includ sete crescută, urinare frecventă și tăieturi și răni care se vindecă lent.

Severitatea simptomelor poate varia în funcție de tipul de diabet pe care îl aveți. Aceste simptome sunt, de obicei, mai intense în cazul diabetului de tip 1 decât în cazul diabetului de tip 2.

Care sunt simptomele diabetului?

Simptomele diabetului includ:

• Setea crescută (polidipsie) și gură uscată.
• Urinare frecventă.
• Oboseală.
• Vedere încețoșată.
• Pierdere inexplicabilă în greutate.
• Amorțeală sau furnicături la nivelul mâinilor sau picioarelor.
• Răni sau tăieturi cu vindecare lentă.
• Infecții frecvente ale pielii și/sau infecții vaginale.

Este important să discutați cu un specialist endocrinolog dacă dvs. sau copilul dvs. aveți aceste simptome.

Simptomele pe tip de diabet includ:

• Diabetul de tip 1: Simptomele T1D se pot dezvolta rapid – în decurs de câteva săptămâni sau luni. Este posibil să dezvoltați simptome suplimentare care sunt semne ale unei complicații severe numite cetoacidoză legată de diabet (DKA). DKA pune în pericol viața și necesită tratament medical imediat. Simptomele DKA includ vărsături, dureri de stomac și respirație îngreunată.
• Diabetul de tip 2 și prediabetul: Este posibil să nu aveți niciun simptom sau să nu le observați, deoarece se dezvoltă lent. Analizele de sânge de rutină pot arăta un nivel ridicat al zahărului din sânge înainte de a recunoaște simptomele. Un alt semn posibil de prediabet este pielea închisă la culoare pe anumite părți ale corpului (acanthosis nigricans).
• Diabetul gestațional: De obicei, nu veți observa simptome de diabet gestațional. Medicul endocrinolog vă va testa pentru diabet gestațional între 24 și 28 de săptămâni de sarcină.

Care sunt cauzele diabetului?

Prea multă glucoză care circulă în sânge provoacă diabetul, indiferent de tipul acestuia. Cu toate acestea, motivul pentru care nivelul glicemiei este ridicat diferă în funcție de tipul de diabet.

Cauzele diabetului includ:

• Rezistența la insulină: Diabetul de tip 2 rezultă în principal din rezistența la insulină. Rezistența la insulină apare atunci când celulele din mușchi, grăsime și ficat nu răspund așa cum ar trebui la insulină. Mai mulți factori și condiții contribuie la diferite grade de rezistență la insulină, inclusiv obezitatea, lipsa de activitate fizică, dieta, dezechilibrele hormonale, genetica și anumite medicamente.
• Boala autoimună: Diabetul de tip 1 și LADA apar atunci când sistemul imunitar atacă celulele producătoare de insulină din pancreas.
• Dezechilibre hormonale: În timpul sarcinii, placenta eliberează hormoni care provoacă rezistență la insulină. Este posibil să dezvoltați diabet gestațional dacă pancreasul nu poate produce suficientă insulină pentru a depăși rezistența la insulină. Alte afecțiuni legate de hormoni, cum ar fi acromegalia și sindromul Cushing, pot provoca, de asemenea, diabet de tip 2.
• Afectarea pancreasului: Afectarea fizică a pancreasului – în urma unei afecțiuni, a unei intervenții chirurgicale sau a unei leziuni – poate avea un impact asupra capacității acestuia de a produce insulină, ceea ce duce la diabet de tip 3c.
• Mutații genetice: Anumite mutații genetice pot provoca MODY și diabet neonatal.

Utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente poate duce, de asemenea, la diabet de tip 2, inclusiv medicamente pentru HIV/SIDA și corticosteroizi.

Care sunt complicațiile diabetului?

Diabetul poate duce la complicații acute (bruște și severe) și pe termen lung – în principal din cauza unor niveluri ridicate extreme sau prelungite ale glicemiei.

Complicații acute ale diabetului

Complicațiile acute ale diabetului care pot pune viața în pericol includ:

• Starea hiperglicemică hiperosmolară (HHS): Această complicație afectează în principal persoanele cu diabet de tip 2. Se întâmplă atunci când nivelul de zahăr din sânge este foarte ridicat (peste 600 miligrame pe decilitru sau mg/dL) pentru o perioadă lungă de timp, ceea ce duce la deshidratare severă și confuzie. Necesită tratament medical imediat.
• Cetoacidoza legată de diabet (DKA): Această complicație afectează în principal persoanele cu diabet de tip 1 sau T1D nediagnosticat. Se întâmplă atunci când organismul nu are suficientă insulină. Dacă organismul nu are insulină, nu poate folosi glucoza pentru energie, așa că în schimb descompune grăsimile. Acest proces eliberează, în cele din urmă, substanțe numite cetone, care fac ca sângele să devină acid. Acest lucru provoacă respirație dificilă, vărsături și pierderea cunoștinței. DKA necesită tratament medical imediat.
• Scădere severă a glicemiei (hipoglicemie): Hipoglicemia apare atunci când nivelul de zahăr din sânge scade sub limita normală. Hipoglicemia severă este un nivel foarte scăzut al glicemiei. Aceasta afectează în principal persoanele cu diabet zaharat care utilizează insulină. Semnele includ vedere încețoșată sau dublă, dezorientare și convulsii. Necesită tratament cu glucagon de urgență și/sau intervenție medicală.

Complicații ale diabetului pe termen lung

Nivelurile de glucoză din sânge care rămân ridicate pentru o perioadă prea lungă de timp pot afecta țesuturile și organele corpului. Acest lucru se datorează, în principal, deteriorării vaselor de sânge și a nervilor, care susțin țesuturile acestuia .

Problemele cardiovasculare (inima și vasele de sânge) sunt cel mai frecvent tip de complicație a diabetului pe termen lung. Acestea includ:

• Boala arterelor coronare.
• Atac de cord.
• Accident vascular cerebral.
• Ateroscleroză.
• Alte complicații ale diabetului includ:
• Afectarea nervilor (neuropatie), care poate provoca amorțeală, furnicături și/sau durere.
• Nefropatie, care poate duce la insuficiență renală sau la nevoia de dializă sau transplant.
• Retinopatie, care poate duce la orbire.
• Afecțiuni ale piciorului.
• Infecții ale pielii.
• Amputații.
• Disfuncții sexuale datorate afectării nervilor și vaselor de sânge.
• Gastropareză.
• Pierderea auzului.
• Probleme de sănătate orală, cum ar fi boala gingivală (parodontală).

Diabetul vă poate afecta și sănătatea mentală. Persoanele cu diabet sunt de două până la trei ori mai predispuse să aibă depresie decât persoanele fără diabet.

Cum se diagnostichează diabetul?

Medicii diagnostichează diabetul prin verificarea nivelului de glucoză în cadrul unui test de sânge.

Pentru testul de glicemie, nu mâncați și nu beți nimic în afară de apă timp de cel puțin opt ore înainte de test. Deoarece alimentele pot afecta foarte mult glicemia, acest test îi permite doctorului să vă vadă nivelul de bază al glicemiei.

Testul A1c: Acest test, numit și testul HbA1C sau testul hemoglobinei glicozurate, oferă nivelul mediu al glicemiei în ultimele două-trei luni.

Pentru a depista și a diagnostica diabetul gestațional, doctorii solicită un test de toleranță la glucoză orală.

Valorile glicemiei la adulți și copii:

Glicemia normală:

• Glicemie înainte de masă (glucoza în sânge pe nemâncate): 70-99 mg/dL (3.9-5.5 mmol/L).
• Glicemie la două ore după masă: mai puțin de 140 mg/dL (7.8 mmol/L).

Prediabet:

• Glicemie înainte de masă (glucoza în sânge pe nemâncate): 100-125 mg/dL (5.6-6.9 mmol/L).
• Glicemie la două ore după masă (la testul de toleranță la glucoză): 140-199 mg/dL (7.8-11.0 mmol/L).
• HbA1c (o măsură a nivelului mediu al glicemiei în ultimele 2-3 luni): 5.7-6.4%.

Diabet:

• Glicemie înainte de masă (glucoza în sânge pe nemâncate): 126 mg/dL (7.0 mmol/L) sau mai mare, confirmată în două teste separate.
• Glicemie la două ore după masă (la testul de toleranță la glucoză): 200 mg/dL (11.1 mmol/L) sau mai mare, confirmată în două teste separate.
• HbA1c: 6.5% sau mai mare.

Este important să reținem că valorile pot varia ușor între diverse ghiduri medicale și practici clinice. Pentru evaluarea corectă a stării glicemice, este întotdeauna indicat să consultați un specialist în diabet pentru interpretarea rezultatelor și pentru a determina planul de tratament potrivit.

Cum se gestionează diabetul?

Diabetul este o afecțiune complexă, astfel încât gestionarea sa implică mai multe strategii. În plus, diabetul afectează fiecare persoană în mod diferit, astfel încât planurile de gestionare sunt foarte individualizate.

Aspectele principale ale gestionării diabetului sunt:

• Monitorizarea glicemiei: Monitorizarea glicemiei (glucozei) este esențială pentru a determina cât de bine funcționează planul de tratament actual. Aceasta vă oferă informații despre cum să vă gestionați diabetul zilnic – și uneori chiar din oră în oră. Vă puteți monitoriza nivelurile prin verificări frecvente cu un glucometru și un dispozitiv de măsurare a glicemiei.
• Medicamente orale pentru diabet: Medicamentele orale pentru diabet (administrate pe cale orală) ajută la gestionarea nivelului de zahăr din sânge la persoanele care au diabet, dar care încă produc o anumită cantitate de insulină – în principal persoanele cu diabet de tip 2 și prediabet. Persoanele cu diabet gestațional pot avea nevoie, de asemenea, de medicamente orale.
• Insulina: Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 trebuie să injecteze insulină sintetică pentru a trăi și a gestiona diabetul. Unele persoane cu diabet de tip 2 au nevoie, de asemenea, de insulină. Există mai multe tipuri diferite de insulină sintetică. Fiecare dintre ele începe să acționeze cu viteze diferite și se mențin pentru perioade diferite de timp. Cele patru modalități principale prin care puteți lua insulină includ insulina injectabilă cu o seringă, stilouri de insulină, pompe de insulină și insulină inhalată cu acțiune rapidă.
• Dieta: Planificarea meselor și alegerea unei diete sănătoase sunt aspecte esențiale ale gestionării diabetului, deoarece alimentele au un impact considerabil asupra glicemiei. Dacă luați insulină, numărarea carbohidraților din alimentele și băuturile pe care le consumați reprezintă o parte importantă a gestionării. Cantitatea de carbohidrați pe care o consumați determină cât de multă insulină aveți nevoie la mese. Obiceiurile alimentare sănătoase vă pot ajuta, de asemenea, să vă gestionați greutatea și să reduceți riscul de boli de inimă.
• Exerciții fizice: Activitatea fizică crește sensibilitatea la insulină (și ajută la reducerea rezistenței la insulină), astfel încât exercițiile fizice regulate reprezintă o parte importantă a managementului pentru toate persoanele cu diabet.

Din cauza riscului crescut de boli de inimă, este important, de asemenea, să mențineți o alimentație sănătoasă.

Cum pot preveni diabetul?

Nu puteți preveni formele autoimune și genetice de diabet. Dar există câteva măsuri pe care le puteți lua pentru a vă reduce riscul de a dezvolta prediabet, diabet de tip 2 și diabet gestațional, inclusiv:

• Consumați o dietă sănătoasă.
• Fiți activi din punct de vedere fizic. Încercați să faceți 30 de minute pe zi, cel puțin cinci zile pe săptămână.
• Lucrați pentru a atinge o greutate care este sănătoasă pentru  .
• Gestionați-vă stresul.
• Limitați consumul de alcool.
• Dormiți 7-9 ore pe noapte și căutați tratament pentru tulburările de somn.
• Renunțați la fumat.
• Luați medicamente conform indicațiilor medicului pentru a gestiona factorii de risc existenți pentru bolile de inimă.

Este important să rețineți că există unii factori de risc pentru diabet pe care nu îi puteți schimba, cum ar fi genetica / istoricul familial, vârsta și rasa. Diabetul de tip 2 este o afecțiune complexă care implică mulți factori care contribuie la dezvoltarea acestuia.

Care este prognosticul pentru diabet?

Prognosticul pentru diabet variază foarte mult în funcție de mai mulți factori, printre care:

• Tipul de diabet.
• Cât de bine gestionați afecțiunea de-a lungul timpului și accesul la asistență medicală pentru diabet.
• Vârsta de diagnosticare/cât timp ați avut diabet.
• Dacă aveți alte afecțiuni de sănătate.
• Dacă dezvoltați complicații ale diabetului.

Un nivel ridicat de zahăr în sânge cronic poate provoca complicații grave, care sunt de obicei ireversibile. Mai multe studii au arătat că glicemia cronică ridicată netratată vă scurtează durata de viață și vă înrăutățește calitatea vieții.

Cu toate acestea, este important să știți că puteți trăi o viață sănătoasă cu diabet. Următoarele sunt esențiale pentru un prognostic mai bun:

• Modificări ale stilului de viață.
• Exerciții fizice regulate.
• Modificări ale dietei.
• Monitorizarea regulată a glicemiei.

Studiile arată că persoanele cu diabet zaharat pot fi capabile să își reducă riscul de complicații dacă își mențin constant nivelul A1c sub 7%.

Când ar trebui să mă consult cu un medic?

Dacă nu ați fost diagnosticat cu diabet, ar trebui să consultați un specialist endocrinolog dacă aveți orice simptome de diabet, cum ar fi sete crescută și urinare frecventă. Dacă aveți diabet, ar trebui să vă consultați periodic medicul endocrinolog.

A fi diagnosticat cu diabet este un eveniment care vă schimbă viața, dar nu înseamnă că nu puteți trăi o viață fericită și sănătoasă. Gestionarea diabetului implică o îngrijire consecventă și diligență. Deși la început va fi probabil foarte copleșitor, în timp veți înțelege mai bine cum să gestionați această afecțiune și să fiți în ton cu corpul. Asigurați-vă că vă consultați regulat cu medicul endocrinolog. Gestionarea diabetului implică un efort de echipă – veți dori ca profesioniștii din domeniul medical, prietenii și familia să vă fie alături. Nu vă fie teamă să apelați la ei dacă aveți nevoie de ajutor.

Surse:

cdc.gov

nhs.uk