Bună ziua! Numele meu este Andreea Cozma, sunt medic primar endocrinolog în cadrul centrului medical Anastasios din Cluj-Napoca. Vreau să vă prezint astăzi informații legate de una din cele mai des întâlnite afecțiuni endocrinologice la populația României și anume, hipotiroidismul. Hipotiroidismul, o afecțiune care apare ca urmare a scăderii hormonilor tiroidieni produși de către glanda tiroidă, fapt ce duce la dereglarea întregului corp, afectând funcția tuturor celulelor dependentă de acești hormoni.
De ce apare hipotiroidismul?
Cauzele hipotiroidismului sunt multiple și sunt categorisite ca fiind primare sau secundare. Prin cauze primare înțelegem că există o secreție scăzută la nivelul glandei tiroide, adică periferică. Prin cauze secundare înțelegem lipsa secreției instalate la nivel hipofizar, acea glandă care are rol decisiv în coordonarea și secreția glandei tiroide.
Care sunt cauzele hipotiroidismului primar?
Să începem întâi cu cauzele primare ale hipotiroidismului care se împart în două categorii. Prima categorie, hipotiroidismul congenital cu anomalii prezente încă de la naștere. Sunt situațiile când fie apare un deficit de dezvoltare al glandei, fie atunci când glanda este absentă total sau atunci când apar defecte în procesele celulare de sinteză a hormonilor tiroidieni. A doua categorie de cauze primare a hipotiroidismului sunt cele dobândite. Înțelegem deci, că se dezvoltă pe parcursul vieții.
Tiroidita Hashimoto
Acestea la rândul lor, pot fi de mai multe feluri și anume tiroidita Hashimoto, care este cea mai frecventă cauză de hipotiroidă din zilele noastre. Este o boală autoimună cronică, în care globulele albe, adică limfocitele, creează anticorpi care încet și gradual, în timp, distrug glanda tiroidă, astfel determinând o secreție scăzută de hormoni tiroidieni.
Înlăturarea chirurgicală a glandei tiroide
O altă cauză este înlăturarea chirurgicală a glandei tiroide, atunci când pacientului i se efectuează o tiroidectomie total,adică excizia sau scoaterea totală a glandei. Acest tratament intervențional se indică pacienților ce au ușile nodulare mari sau în cazurile de cancer tiroidian.
Hipotiroidism indus medicamentos
Există situații când hipotiroidismul este indus medicamentos, chiar în cazul unui tratament pentru hipertiroidism. Această situație, însă, este o problemă endocrinologică complexă despre care vă voi vorbi în altă postare. Acest hipotiroidism indus medicamentos este cauzat de o doză prea mare de medicamente care inhibă secreția de hormoni tiroidieni, medicamente numite antitiroidiene de sinteză. Alte terapii medicamentoase ce pot duce la hipotiroidism sunt cele ce folosesc Interferon, Metotrexat sau chiar unele terapii oncologice.
Hipotiroidism indus de terapia cu iod radioactiv
O altă situație de hipotiroidism dobândit poate apărea după terapia cu iod radioactiv, în anumite patologii tiroidiene. De exemplu, o gușă nodulară toxică. Gușile nodulare toxice sunt caracterizate de existența a unuia sau mai multor noduli tiroidieni, ce secretă în exces hormoni tiroidieni. Întâlnim această situație și într-o alta patologie tiroidiană numită boala Bazedow-Graves, care, de asemenea, duce la secreția în exces de hormoni tiroidieni, iar pentru a scădea secreția acestora se administrează iod radioactiv, situație în care pacientul nu a răspuns la tratamentul medicamentos sau este contraindicată intervenția chirurgicală.
Administrarea de iod radioactiv duce, în final, în cele mai multe cazuri, la hipotiroidism. Menționez că există situații particulare când pacientul are o tumoră sau un cancer în regiunea gâtului, ce necesită tratament prin iradiere, adică radioterapie. Iar atunci, ca efect secundar se distruge, de asemenea, și secreția glandei tiroide. Nu în ultimul rând, menționez deficitul de iod ca și cauză a hipotiroidismului dobândit, deoarece este caracteristic pentru zona în care trăim.
Care sunt cauzele hipotiroidismului secundar?
Hipotiroidismul secundar sau hipofizar apare atunci când secreția hormonului de stimulare tiroidiană, numit și TSH este scăzută. Aș dori să menționez că hipofiza este un organ endocrin, de mici dimensiuni, însă cu un rol foarte important pentru organism și pentru funcționarea adecvată a glandelor endocrine din periferiei. Ea secretă o multitudine de hormoni numiți și tropi hipofizari, dar printre care și hormonul tireotrop, acesta fiind implicat în sinteza hormonilor tiroidieni de la nivelul glandei hipofize sau prescurtat, TSH.
Vreau să menționez complexitatea cauzelor acestei patologii, după cum vi le-am expus și tocmai de aceea vreau să înțelegeți ca pacienți că pentru diagnosticul precis, într o boală endocrinologică, fie că este hipotiroidism, hipertiroidie sau altă patologie, este nevoie de o consultație amănunțită efectuată de către un medic endocrinolog și ideal ar fi ca această consultație să fie cuplată de o investigație ecografică tiroidiană cu elastografie, pentru un diagnostic cât mai precis.
La adulți, cele mai frecvente manifestări clinice ale hipotiroidismului sunt oboseala cronică cu stări de somnolență diurnă, diminuarea reacțiilor, de exemplu când pacientul vorbește mai lent sau se concentrează mai greu, intoleranță la frig, o ușoară creștere în greutate datorită faptului că hormonii tiroidei reglează metabolismul bazal, însă trebuie specificat atunci că hipotiroidismul un produce obezitate, ci doar o ușoară creștere în greutate.
Alte manifestări sunt, scăderea pulsului, creșterea în volum a glandei tiroide vizibilă și la examenul clinic, pielea uscată,unghii fragile, constipație, dereglări hormonale care duc la apariția tulburărilor menstruale la persoanele de sex feminin în perioada fertilă, care pot duce până la infertilitate, nivele crescute ale grăsimilor în sânge, dureri musculare și articulare difuze, tulburări de comportament și chiar depresie. La pacienții mai în vârstă, poate apărea o insuficiență cardiacă sau chiar o agravare a patologiei cardiace existente, după caz.
Care sunt metodele de diagnostic ale hipotiroidismului?
Diagnosticul clinic al hipotiroidismului este, bineînțeles, prima opțiune, dar mereu cuplată cu analize de laborator care costau, în primul rând, în identificarea și măsurarea parametrilor ce indică funcția tiroidiană și anume TSH-ul, care este hormonul de stimulare tiroidiană și FT4, care este tiroxina liberă. Suplimentar, se indică și anticorpii specifici tiroidei, anticorpii anti-tiroidperoxidază sau ATPO și anticorpii anti-tiroglobulină, ajutându-ne în stabilirea exactă a cauzei hipotiroidismului. Se efectuează și ecografie tiroidiană, investigație foarte importantă în patologia tiroidiană, deoarece ne oferă informații despre structura și dimensiunile tiroidei.
Odată cu efectuarea ecografiei putem diagnostica și o patologie nodulară, nodulii tiroidieni fiind, în mare parte, benigni. Există cazuri și noduli suspecți și atunci ne îndreptăm către un diagnostic de cancer tiroidian, situație în care se efectuează elastografie tiroidiană și puncția spirativă de la nivelul nodului suspect, pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului. Este important de înțeles că toate aceste investigații imagistice ne ajută să stabilim un diagnostic cât mai precis, pentru că ne ajută să stabilim natura nodulilor tiroidieni, iar dacă în urma lor reiese suspiciunea sau confirmarea existenței cancerului tiroidian, atunci îndrumăm pacientul către operație, către tiroidectomie, adică înlăturarea glandei tiroide. O veste îmbucurătoare este că rata de succes a tratamentului chirurgicală este una foarte mare, mai ales când este practicată în stadii incipiente.
Care este tratamentul hipotiroidismului?
Tratamentul hipotiroidismului constă în administrarea hormonilor tiroidieni, care, practic, suplinesc funcția normală a tiroidei și se instituie, de obicei, pe o perioadă nelimitată. Acest tratament se administrează dimineața, pe stomacul gol, cu 30-60 de minute înainte de mâncare, consum de cafea sau ceai. Este importantă monitorizarea periodică a analizelor de sânge, TSH și FT4 sub tratament, pentru obținerea unor valori terapeutice ideale fiecărui pacient în parte. În funcție de variația rezultatelor acestora analize de sânge, tratamentul cu hormoni tiroidieni va suferi o ajustare a dozei.
Dozele de hormoni tiroidieni pot varia și în anumite situații specifice, de exemplu, în sarcina, situație în care recomand monitorizare lunară, mai ales în primul trimestru de sarcină când fătul depinde de hormonii tiroidieni de la mamă, iar pentru dezvoltarea neurologică firească a fătului este nevoie de o doză corectă de hormoni tiroidieni. Este foarte important atunci când mergeți la medicul endocrinolog să îi spuneți istoricul medical și alte tratamente medicamentoase urmate, pentru a oferi acestuia informațiile necesare în stabilirea unui diagnostic cât mai precis și prescrierea unui tratament cât mai țintit și eficient.
Eu le explic pacienților mei importanța acestui tratament, le sugerez ca acest tratament să facă parte din rutina lor zilnică. La fel cum au nevoie de alimentație, consum de apă, așa au nevoie și de acest tratament. Atunci când pacienții respectă condițiile de administrare, vin la controale periodice, acest tratament este unul foarte ușor de condus, iar practic corpul funcționează la viteza adecvată. Foarte important e ca pacienții să accepte că acest tratament trebuie urmat, în cele mai multe cazuri, toată viața doar că, doza necesară este mereu controlată și stabilită în urma controalelor endocrinologice periodice.
În încheiere, sper că aceste informații prezentate vă vor fi de folos, iar dacă mai aveți, poate alte întrebări, la care eu nu am răspuns prin acest material, vă rog să le adresați în comentariile la acest videoclip și vă voi răspunde în cel mai scurt timp posibil. Vă mulțumesc pentru atenție! Vă doresc multă sănătate și ne vedem pe data viitoare la următorul material, numai bine!
Dr. Andreea Cozma – Medic Specialist Endocrinolog
Pentru programări în cadrul departamentului de Endocrinologie, vă rugăm să accesați linkul de mai jos.
Endocrinologie Centrul Medical Anastasios Cluj-Napoca
