Bună ziua, numele meu este Rodica Goța, sunt medic specialist gastroenterolog în cadrul centrului medical Anastasios din Cluj-Napoca.
Sindromul de intestin iritabil este o tulburare funcțională a întregului tract digestiv, care influențează negativ calitatea vieții și productivitatea muncii, reprezentând unul dintre cele mai frecvent motive de adresare la medicul gastroenterolog. Cauzele intestinului iritabil nu sunt pe deplin elucidate, însă principalii factori incriminați în apariția acestuia sunt disbiozele intestinale, stresul și alimentația nesănătoasă.
Ce este sindromul de intestin iritabil și cum apare el?
După cum spuneam, sindromul de intestin iritabil este o tulburare funcțională a întregului tract digestiv, care se caracterizează prin durere abdominală ameliorată după scaun, asociată cu constipație sau diaree. Aparatul digestiv dispune practic de propriul creier, numit sistemul nervos enteric. Acesta comunică în permanență cu sistemul nervos central prin intermediul axului hipotalamohipofizosuprarenalian. Astfel, sunt asigurate procesele fiziologice de la nivelul tubului digestiv, cum ar fi digestia și absorbția principiilor alimentare, echilibrul microbiomului intestinal și întreținerea imunității.
Neurogastroenterologia este practic o nouă ramură medicală, care se ocupă cu studiul acestor verigi nervoase și endocrine, ce alcătuiesc axul creier-intestin și cercetează factorii care afectează buna lor funcționare. Cei mai studiați dintre aceștia sunt dezechilibrele florei intestinale, stresul și alimentația nesănătoasă, dar sunt și alți factori cu efect negativ asupra tractului digestiv, care sunt în curs de cercetare, cum ar fi medicamentele, hormonii, infecțiile și deshidratarea. Cercetările efectuate în ultimii ani au evidențiat modificări inflamatorii la nivelul peretului intestinal, care duc la creșterea permeabilității barierei intestinale și sunt responsabile de hipersensibiltatea viscerală și tulburările de motilitate intestinală.
Ce este bariera intestinală, care este rolul ei și ce factori o afectează?
Microflora intestinală reprezintă un ecosistem complex care populează intestinul, conținând peste 1000 de specii și peste 100 de trilioane de bacterii. În mod normal, acestea sunt situate la nivelul intestinului gros și într-un număr mult mai redus la nivelul ultimei porțiuni a intestinului subțire. Microbiota este alcătuită în general din 2 tipuri de bacterii, saprofite și condiționat patogene. Interacțiunea echilibrată dintre ele este asigurată de imunitate. Celulele imunitare, în proporție de 80% sunt cantonate la nivelul tubului digestiv, care de fapt, este considerat cea mai poartă de intrare în organism. Astfel, microflora intestinală și celulele imunitare, alcătuiesc bariera intestinală protectoare, care ne apără de diverse agresiuni externe, și aici mă refer la agenți toxici și infecțioși.
Perturbarea acestui echilibru se numește disbioză și practic presupune o schimbare cantitativă si calitativă a microbiotei, care duce în consecință la stimularea celulelor imunitare și apariția unui proces inflamator la nivelul peretului intestinal. Inflamația crește permeabilitatea barierei intestinale, determinând apariția tulburărilor de motilitate intestinală și hipersensibilitate viscerală. Acest cerc vicios influențează activitatea axului creier-intestin.
Microbiota intestinală este influențată de mulți factori, cum ar fi infecțiile gastrointestinale, tratamentele antibiotice luate de-a lungul vieții, factorii genetici, alimentația din primii ani de viață, atunci când copilul este alăptat sau alimentat cu formulă de lapte praf. Însă factorul dominant care influențează microflora intestinală cel mai mult este alimentația și stilul de viață. Consumul excesiv de alimente procesate, carbohidrați rafinați, cum ar fi sucurile acidulate, ciocolata, înghețata, prăjiturile, consumul excesiv de grăsimi saturate și grăsimi trans afectează foarte mult flora intestinală și sunt responsabile de tulburările de digestie.
Studiile efectuate în ultimii ani au ajuns la concluzia că dezechilibrele florei intestinale au un rol important în apariția altor afecțiuni, cum ar fi steatoza hepatică, obezitatea, diabetul zaharat, bolile autoimune, bolile reumatologice și chiar tulburările psihiatrice și de comportament.
Cum influențează stresul apariția simptomelor?
Stresul este un alt factor foarte studiat în ultimul timp, fiind incriminat în apariția cât mai multor boli. S-a observat că simptomele intestinului iritabil apar după o perioadă de evenimente stresante sau o dată cu apariția unor tulburări psihiatrice. Stresul influențează percepția stimulilor proveniți de la nivelul tubului digestiv și scad pragul de apariție a durerii. Altfel spus, intestinul acestor pacienți reacționează exagerat la stimuli relativ normali, cum ar fi schimbarea orarului meselor, consumul de grăsimi sau de băuturi reci. În consecință, pacienții devin foarte vigilenți și conștienți de orice senzație provenită de la nivelul abdomenului, ceea ce duce la apariția îngrijorării și anxietății. Astfel, sporește preocuparea față de simptome și în general față de digestie.
Mai mult de atât, unii pacienți dezvoltă un comportament bolnăvicios în legătură cu alimentația și defecația, ceea ce amplifică și mai mult simptomele. În general, acest comportament este influențat de personalitate, educație, experiențele anterioare sau conviețuirea cu rudele bolnave. În rândul pacienților cu sindrom de intestin iritabil au fost demonstrate cu frecvență mai mare următoarele tulburări psihiatrice: depresie, anxietate, atacuri de panică, nevrozele și somatizările, acestea ajungând până la 70%.
Cum influențează dieta apariția simptomelor?
Dieta este un alt factor care influențează axul creier-intestin. Studiile arată că până la 60% dintre pacienți prezintă agravarea simptomelor după ce consumă anumite alimente, cel mai frecvent este vorba de produse lactate, de produse din grâu, ceapă, usturoi, mazăre, varză, fasole, condimente, cafea, alimente prăjite sau afumate. Aceasta este dieta bogată în FODMA, acronimul FODMA se descifrează ca și oligomonodizaharide și polioli fermentabili, adică practic sunt niște zaharuri simple din alimente și alcool. Acestea atrag apa în intestin și astfel sunt fermentate de flora intestinală. În consecință se produc gaze în exces, apare distensia abdominală, durerea și tulburările de tranzit intestinal.
Cum punem diagnosticul de sindrom de intestin iritabil?
În general, diagnosticul se stabilește în urma unei discuții cu pacientul și în urma unui examen clinic, investigațiile care sunt recomandate au menirea de a exclude alte afecțiuni și presupun efectuarea unor analize de sânge și scaun, ecografia abdominală și după caz colonoscopia sau gastroscopia. În general, colonoscopia se recomandă pacienților care au trecut de vârsta de 50-55 de ani sau la cei care prezintă sânge în scaun, pentru a exclude o eventuală diverticulită, boală inflamatorie intestinală sau chiar cancer de colon.
Cum se tratează sindromul de intestin iritabil?
Abordarea pacienților cu sindrom de intestin iritabil este una multidisciplinară, o echipă formată din medic, nutriționist și psiholog poate alege și propune cele mai optime soluții, pentru a ajunge la un rezultat bun. Terapia cognitiv comportamentală este una dintre tehnicile care se oferă pacienților cu forme severe de intestin iritabil. În contextul ei, pacientul împărtășește psihoterapeutului îngrijorările pe care le are în legătură cu simptomele sale, iar acesta în schimb, învață pacientul să-și recunoască și să-și gestioneze emoțiile, astfel încât să se obțină un rezultat optim.
De asemenea, abordarea unui stil de viață sănătos, cu respectarea orelor de somn, exerciții fizice, masaj și tehnici de relaxare sunt binevenite și ajută la ameliorarea simptomelor. Ca și dietă în sindromul de intestin iritabil se recomandă pe o perioadă scurtă, de 4-6 săptămâni evitarea consumului de produse lactate, produse din grâu, ceapă, usturoi, mazăre, varză, fasole, condimente, cafea, alimente prăjite sau afumate. Acest lucru nu este ușor de realizat, pentru că zaharurile fermentabile se conțin în multe alimente. Totuși există alternative care pot fi propuse în această situație, astfel încât dieta să nu fie foarte restrictivă.
În ceea ce privește tratamentul medicamentos a intestinului subțire, se folosesc în general medicamente antispastice, antiflatulente și probiotice. Folosirea acestora pe perioade scurte, de câteva săptămâni sau luni alături de celelalte măsuri dau rezultate bune. În unele cazuri însă, tratamentul începe cu administrarea unui antibiotic nerezorbabil, de la nivelul intestinului.
Vă mulțumesc pentru atenția și răbdarea pe care mi-ați acordat-o astăzi. Dacă mai aveți întrebări în legătură cu sindromul de intestin iritabil, vă rog să le adresați în comentariile videoclipului de mai sus. Vă doresc multă sănătate.
Dr. Rodica Goța – Medic Specialist Gastroenterolog
Pentru programări în cadrul departamentului de Gastroenterologie, vă rugăm să accesați linkurile de mai jos în funcție de locația clinicii.
Gastroenterologie Centrul Medical Anastasios Cluj-Napoca
Gastroenterologie Centrul Medical Anastasios Bacău
Gastroenterologie Centrul Medical Anastasios Zalău
Pentru mai multe informații despre sindromul de intestin iritabil, puteți apăsa aici.
