Ghid pentru înțelegerea gastritei

Ce este gastrita?

Gastrita reprezintă o inflamație la nivelul mucoasei stomacului. Acest țesut moale protejează stomacul de acizii, enzimele și microorganismele care trec prin el în fiecare zi. Gastrita apare atunci când sistemul imunitar detectează o neregulă în jurul mucoasei stomacului. Sistemul imunitar declanșează inflamația în țesuturi pentru a ajuta la combaterea infecțiilor și pentru a promova vindecarea.

Tipuri de gastrită

Gastrita se poate manifesta astfel:

• Gastrita acută, care este bruscă și temporară. Implică o inflamație bruscă a mucoasei stomacale și durează, de obicei, o perioadă scurtă de timp. Afecțiunea este cauzată, de obicei, de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, consum excesiv de alcool, toxine, intervenții chirurgicale, traumatisme, arsuri sau infecții severe.
• Gastrita cronică este o afecțiune pe termen lung, deși este posibil să nu fie observată tot timpul (sau deloc). Deseori cauzată de infecția bacteriană Helicobacter pylori, simptomele gastritei cronice apar lent, în timp.

Gastrita poate fi, de asemenea:

• Erozivă, înseamnă că ceea ce cauzează gastrita consumă de fapt mucoasa stomacului, lăsând răni (ulcere). Adesea este vorba de o substanță chimică, cum ar fi acidul, bila, alcoolul sau medicamentele. Este mai puțin frecventă și, de obicei, nu provoacă prea multă inflamație. Cu toate acestea, gastrita erozivă poate duce la sângerări și ulcere în mucoasa stomacului.

• Nonerozivă, care poate provoca iritații, cum ar fi înroșirea mucoasei stomacale. O formă specifică de gastrită nonerozivă, gastrita atrofică, poate face ca mucoasa stomacului să reacționeze prin subțierea sau pierderea de substanță (atrofie). Acest lucru poate provoca probleme digestive.Ea se referă la inflamația mucoasei stomacale fără ulcere, rupturi sau sângerări.

Care sunt cauzele apariției acestei boli?

Gastrita este un răspuns al sistemului imunitar la ceva ce se întâmplă deja în stomac. Sistemul imunitar trimite celulele inflamatorii la mucoasa stomacului pentru a lupta împotriva infecțiilor și pentru a ajuta la repararea țesuturilor. Inflamația cauzează simptomele gastritei.

Gastrita poate fi cauzată de:

• Consumul excesiv de alcool și utilizarea pe termen lung a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi aspirina și ibuprofenul –  pot provoca gastrită acută sau cronică, în funcție de cât de mult și de cât de des sunt consumate. Acestea pot provoca eroziunea chimică a mucoasei stomacale (gastrită erozivă). Utilizarea excesivă a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi aspirina și ibuprofenul, reprzintă una dintre cele mai frecvente cauze ale gastritei acute. Unele droguri recreaționale, cum ar fi cocaina, o pot provoca, de asemenea.
• Intervenții chirurgicale, arsuri sau leziuni traumatice – o intervenție chirurgicală majoră, o traumă sau o boală critică pot provoca gastrită acută. Stresul fiziologic sever face ca organismal să retragă aportul de sânge din sistemul digestiv pentru a-l redirecționa către organele vitale. Acest lucru scădea apărarea mucoasei stomacale, făcându-l mai vulnerabil la substanțele chimice din interior.
• Infecție cauzată de helicobacter pylori – bacterie care slăbește mucoasa protectoare a stomacului și face ca sucurile digestive acide să intre în contact cu pereții stomacului
• Stresul și vărsăturile cornice – cum ar fi în cazurile de bulimie
• Bolile autoimune – cauzează inflamații cronice. Sistemul imunitar atacă în mod eronat propriile celule ale corpului prin inflamație. Gastrita autoimună cronică poate apărea spontan. În cazuri mai rare, gastrita poate apărea ca efect secundar al unei alte boli autoimmune.

Care sunt simptomele gastritei?

Este posibil ca gastrita să nu provoace niciun simptom vizibil. Dacă simptomele apar, înseamnă că este într-un stadiu mai sever sau că este prezentă, de fapt, de mult timp. Simptomele pot apărea atunci când mucoasa stomacului este suficient de uzată încât să nu se mai poată apăra împotriva propriilor acizi și enzime. Acizii pot provoca simptome de indigestie sau pot provoca ulcere gastrice, care pot provoca durere și sângerare. Simptomele pot include:

• Sânge în vărsături
• Scaune negre din cauza sângerărilor
• Senzație de arsură în partea superioară a abdomenului
• Durere în partea superioară a abdomenului
• Greață și indigestie
• Pierderea poftei de mâncare
• Pierdere în greutate
• Vărsături
• Sughiț

Factori de risc

Factorii care cresc riscul de gastrită includ:

• Infecția bacteriană. Deși infecția cu Helicobacter pylori se numără printre cele mai frecvente infecții umane la nivel mondial, doar unele persoane cu această infecție dezvoltă gastrită sau alte tulburări gastrointestinale superioare. Medicii gastroenterologi cred că vulnerabilitatea la această bacterie ar putea fi moștenită sau ar putea fi cauzată de alegerile legate de stilul de viață, cum ar fi fumatul și dieta.
• Utilizarea regulată a analgezicelor. Analgezicele, denumite în mod obișnuit medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul și naproxenul sodic, pot provoca atât gastrită acută, cât și gastrită cronică. Folosirea acestor analgezice în mod regulat sau administrarea în exces a acestor medicamente poate reduce o substanță cheie care ajută la păstrarea mucoasei protectoare a stomacului.

• Stresul. Stresul sever datorat unei intervenții chirurgicale majore, rănire, arsuri sau infecții severe poate provoca gastrită acută.

• Vârsta – Deoarece mucoasa stomacului tinde să se subțieze odată cu vârsta, adulții în vârstă au un risc mai mare de a dezvolta gastrită. De asemenea, aceștia sunt mai predispuși să dezvolte infecții, cum ar fi infecția cu H. pylori și tulburările autoimune.

• Consumul excesiv de alcool – poate duce la iritarea și erodarea mucoasei stomacale, ceea ce face ca stomacul să secrete mai multe sucuri digestive, fapt care provoacă apariția gastritei acute.

• Tratamentul împotriva cancerului. Medicamentele de chimioterapie sau radioterapia pot crește riscul de gastrită.

• Corpul, care atacă celulele din stomac. Denumită gastrită autoimună, acest tip de gastrită apare atunci când propriul organism atacă celulele care alcătuiesc mucoasa stomacului. Această reacție poate uza bariera de protecție a stomacului. Ea este mai frecventă la persoanele cu alte tulburări autoimune, inclusiv boala Hashimoto și diabetul de tip 1. Gastrita autoimună poate fi, de asemenea, asociată cu deficiența de vitamina B-12.

• Alte boli și afecțiuni. Poate fi asociată cu alte afecțiuni medicale, inclusiv HIV/SIDA, boala Crohn, boala celiacă, sarcoidoza și infecțiile parazitare.

• Fumatul poate crește, de asemenea, riscul de a dezvolta această afecțiune.

Care sunt complicațiile apariției gastritei?

De cele mai multe ori, gastrita este temporară și nu este gravă. Dar, dacă gastrita persistă o perioadă mai îndelungată, poate începe în cele din urmă să afecteze mucoasa stomacului. Acest lucru poate duce la complicații.

Gastrita erozivă  –  poate evolua spre ulcerul peptic. Ulcerul poate provoca sângerări gastrointestinale, ceea ce duce la anemie. Aceasta este o afecțiune în care cantitatea totală de celule roșii din sânge scade.

Anemia  – poate provoca dificultăți de respirație, slăbiciune și amețeli. De asemenea, ulcerele frecvente pot provoca cicatrizări. Țesutul cicatricial din stomac poate deveni o problemă dacă îngustează sau blochează tranzitului alimentelor din stomac către intestinul subțire.. Acest lucru se numește gastropareză.

Peritonită – Atunci când gastrita agravează rănile din stomac sau ulcerul, conținutul stomacului se poate vărsa în abdomen. Acest lucru poate provoca răspândirea bacteriilor și poate duce la peritonită, o inflamație a membranei care căptușește peretele abdominal intern. Peritonita poate duce la o inflamație care pune viața în pericol, numită septicemie.

Gastrita nonerozivă  –  cauzează complicații mult mai lent. După mulți ani, aceasta poate face ca mucoasa stomacului să se diminueze (atrofie) și să își piardă o parte din funcționalitate. Este posibil să apară probleme de digestie și de absorbție a anumitor substanțe nutritive, cum ar fi fierul, acidul folic și vitamina B12.

În cazuri rare, gastrita, pe termen lung, poate face ca celulele din mucoasa stomacului să se restructureze pentru a arăta ca un tip diferit de țesut. Acesta se numește metaplazie intestinală gastrică. Astfel, gastrita cauzată de H. pylori și problemele autoimune pot duce la creșteri în mucoasa stomacului, ceea ce poate crește riscul de a dezvolta cancer de stomac.

Diagnosticul gastritei

Medicul specialist gastroenterolog va pune întrebări legate de simptomele și istoricul de sănătate, cu alte cuvinte va efectua o anamneză. Acesta ar putea suspecta prezența afecțiunii pe baza răspunsurilor, dar nu va ști cu siguranță decât prin efectuarea unor examene precise.

Este posibil să fie necesare teste suplimentare pentru a izola cauza gastritei sau pentru a verifica dacă există complicații. Medicul poate recomanda:

• Endoscopie digestivă superioară. În cadrul acestei examinări se introduce un tub flexibil echipat cu o lentilă (endoscop) în gât și în esofag, stomac și intestin subțire. Cu ajutorul endoscopului, medicul caută semne de inflamație. În funcție de vârstă  și de istoric medical, medicul poate recomanda această examinare ca un prim test în locul testului pentru H. pylori.
• În cazul în care se găsește o zonă suspectă, medicul poate recolta mici mostre de țesut (biopsie) pentru examinare de laborator. O biopsie poate identifica, de asemenea, prezența bacteriei Helicobacter pylori în mucoasa stomacului.
• Analize de sânge
• Analize de scaun
• Evaluări ale funcției renale și hepatice
• Test pentru anemie
• Teste de funcționare a vezicii biliare și a pancreasului

În unele cazuri, specialistul gastroenterolog poate diagnostica gastrita cu ajutorul unor radiografii ale esofagului, stomacului și intestinului subțire.

Cum se poate trata această afecțiune?

Vindecarea gastritei cronice necesită îngrijire profesională din partea unui medic specialist. Tratamentul  depinde de cauză. Tratamentul poate include:

Cum prevenim apariția acestei afecțiuni?

Gastrita se poate preveni prin respectarea unor practici de igienă adecvate și prin menținerea unui stil de viață sănătos. În general, ar trebui să fie luate în considerare următoarele:

• Evitarea consumului de alimente picante, grase sau acide
• Evitarea folosirii pe termen lung a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene și a aspirinei
• Mese mai mici și mai dese, în loc de mese grele și puține pe parcursul zilei
• Spălarea corectă și regulată a mâinilor pentru a evita infecția bacteriană cu H. pylori
• Consumul de alimente corespunzătoare, care previn infecția bacteriană cu Helicobacter pylori.
• Gestionarea stresului și reducerea acestuia
• Reducerea consumul de alcool și a fumatului
• Diminuarea consumului de cofeină