Având numele de boala arterială coronariană, această problemă de sănătate mai poartă și numele de cardiopatie ischemică, acest lucru însemnând că fluxul sanguin, dar și oxigenul sunt restricționate sau reduse într-o anumită parte a corpului, iar ischemia cardiacă este denumirea folosită pentru reducerea fluxului sanguin, dar și a oxigenului către mușchiul inimii.
Cardiopatia ischemică se dezvoltă în momentul în care vasele de sânge care alimentează inima cu sânge, oxigen, precum și alte substanțe nutritive sunt afectate sau ajung să se îmbolnăvească. Acest lucru este provocat de depozitele de colesterol de la nivelul arterelor, împreună cu inflamația, acestea fiind în cele mai multe dintre situații responsabile pentru boala arterială coronariană. În momentul când placa de aterom începe să se formeze, aceasta îngustează semnificativ arterele coronare, iar în acest fel fluxul de sânge către inimă se reduce. Fluxul de sânge poate provoca probleme de sănătate precum durerea în piept. De asemenea, acesta mai poate provoca și o dificultate în respirație, precum și alte semne al unei boli de inimă coronariene.
Aveți în vedere și faptul că un blocaj complet poate duce la un infarct de miocard acut. Boala arterială coronariană se dezvoltă în timp, pe parcursul a câteva decenii, prin urmare nu se poate observa că aveți de-a face cu această problemă până în momentul când apare acest blocaj sau chiar până în momentul când apare un infarct de miocard. Stilul de viață sănătos poate avea un impact semnificativ, astfel încât există un risc mult mai redus să aveți de-a face cu această problemă.
Cauze și simptome
Sunt mai multe cauze și simptome ale bolii care pot apărea în timp, acestea dezvoltandu-se pe măsură ce boala progresează și începe să apară semne din ce în ce mai evidente că această problemă este prezentă.
Ce reprezintă ischemia silențioasă?
Multe persoane pot avea de-a face cu episoade ischemice fără a cunoaște acest lucru. Aceste episoade se manifestă fără nici un fel de durere, această problemă purtând numele de ischemie silențioasă. Mai poate apărea în acest fel și un infarct de miocard fără a mai apărea o avertizare prealabilă. Persoanele cu angină pot avea unele episoade care nu sunt diagnosticate de ischemie silențioasă. De asemenea, persoanele care au avut de-a face în trecut cu un infarct de miocard sau persoanele care suferă de diabet pot avea un astfel de risc de a dezvolta o ischemie silențioasă.
În ceea ce privește investigațiile care se fac, atunci testul de efort sau purtarea unui Holter care măsoară și înregistrează în mod continuu electrocardiograma este unul pe care medicii specialiști în cardiologie îl recomandă în cele mai multe dintre situații în acest caz. Acest lucru se face pe o perioada de 24-48 de ore, aceste investigații sunt folosite frecvent, astfel încât să se diagnosticheze aceasta problema. Se mai pot face însă și alte proceduri care pot spune multe lucruri despre starea de sănătate a pacienților.
În situația în care arterele coronare se îngustează, acestea nu mai pot alimenta inima cu oxigenul de care aceasta are atât de mult nevoie. Problemele apar în special atunci când inima bate tare și anume în timpul exercițiilor fizice.
Apar unele simptome mai evidente ale bolii în momentul când placa de aterom începe să se formeze la nivelul arterelor coronare. În acest fel, încep să apară simptomele mai evidente că persoana respectivă se confruntă cu aceste probleme.
Durerea în piept sau angina este unul dintre aceste simptome mai evidente. În acest caz, persoana care are de-a face cu această problemă începe să simtă presiune sau strânsoare în piept, simțindu-se ca și când cineva ar sta pe piept. Această durere este denumită angină, ea simțindu-se în mijlocul sau chiar pe partea stângă a pieptului. Aceasta angină este declanșată în general de un stres fizic sau de unul emoțional. Durerea trece de obicei în doar câteva minute sau imediat ce activitatea stresantă s-a încheiat. În special la femei, durerea poate fi mai ascuțită și mai trecătoare. Ea este resimțită la nivelul gatului, spatelui, dar și al brațului.
Atunci când inima nu pompează suficient oxigen pentru a acoperi nevoile organismului, poate apărea și respirația sacadată, apoi mai poate apărea o oboseală extremă la efort, iar acest lucru poate duce la acest tip de respirație.
Un infarct de miocard apărea în momentul în care artera coronară este complet blocată. Semnele, dar și simptomele clasice includ în acest caz o presiune în piept, dar și o durere în umăr sau în braț. De asemenea, ele mai pot fi însoțite de respirație sacadată, dar și de transpirație. Femeile pot experimenta simptome mai puțin tipice. Printre aceste simptome pe care femeile le pot experimenta se numără durerea la nivelul maxilarului, dar și cea de la nivelul gâtului. Uneori un infarct de miocard se produce fără unele semne sau unele simptome evidente.
Când este cel mai bun moment de a merge la doctor?
În ceea ce privește mersul la doctor, cel mai bun moment de a merge la unul este când ai anumiți factori de risc. Daca bănuiți că aveți un infarct de miocard, este foarte important să sunați rapid la numărul de urgență 112 sau să rugați pe cineva să vă ducă la cel mai apropiat spital.
În situația în care aveți factori de risc pentru boala arterială coronariană cum ar fi hipertensiunea arterială sau hipercolesterolemie este important să apelați la ajutor specializat. De asemenea, dacă aveți diabet, daca fumați sau daca aveți un istoric familial în care boala de inimă a fost prezentă, atunci este important să țineți toate aceste lucruri sub control. În situația în care suferiți de obezitate, atunci este important să vă faceți o programare la un medic cardiolog, iar acesta va fi cel mai în măsură să vă dea sfaturile de care aveți nevoie.
Specialistul va dori să efectuați investigații suplimentare, astfel încât să puteți preveni anumite probleme, mai ales în situația în care aveți semnele sau simptomele arterelor îngustate.
Care sunt principalele cauze ale apariției acestei probleme?
Se consideră că boala aceasta debutează la nivelul intestinului intern al unei artere coronare. Ea debutează de obicei devreme, în copilărie. Sunt mai mulți factori care pot duce la apariția acestei probleme, de aceea ei trebuie avuți în vedere de orice persoană. Fumatul, precum și hipertensiunea arterială sunt două cauze. De asemenea, o creștere semnificativă a nivelului de colesterol, precum și diabetul sau rezistența la insulină sunt alte cauze care pot duce la apariția acestei probleme. În ceea ce privește cauzele, un stil de viață sedentar este și el direct răspunzător pentru apariția acestei probleme de sănătate.
În momentul în care învelișul intern al unei artere ajunge să fie afectat de depozitele de grăsimi, acestea fiind alcătuite din colesterol, precum și alte reziduuri celulare, încep să apară mai multe probleme care pot duce la ateroscleroză. În situația în care suprafața plăcii de aterom se rupe, trombocitele ajung la locul respectiv pentru a încerca să repare artera. Această acumulare de celule nu este însă una benefică pentru că ea poate bloca artera, lucru care poate duce în final la infarctul de miocard.
Care sunt principalii factori de risc?
În ceea ce privește principalii factori de risc, este bine de avut în vedere vârstă și anume că înaintarea în vârstă poate provoca mai rapid această problemă de sănătate. Vârsta poate crește așadar riscul de afectare, dar și de îngustare a arterelor. Genul este un alt factor de risc și anume că bărbații au un risc mult mai crescut de boală arterială coronariană. Riscul unei femei de a se confrunta cu aceeași problema crește și el semnificativ după menopauză.
Istoricul familial este și el un alt factor de risc care trebuie avut în vedere. Istoricul acesta este așadar asociat cu un risc mai crescut de boală arterială coronariană. Acest lucru este valabil în special dacă o rudă apropiată a dezvoltat o boală cardiovasculară de la o vârstă fragedă. Riscul este unul mult mai crescut daca tatăl sau fratele au fost diagnosticați cu o boală cardiovasculară înainte de 55 de ani. De asemenea, acest risc mai poate apărea și în situația în care mama sau sora au dezvoltat o boală cardiovasculară înainte de vârstă de 65 de ani.
Fumatul poate provoca și el această problemă de sănătate și anume că persoanele care fumează prezintă un risc mai mare de a face o astfel de boală cardiovasculară. Expunerea la fumatul pasiv crește așadar riscul de boală arterială coronariană. Este important așadar să se aibă în vedere în orice moment acest risc și să se luați măsurile cele mai bune, astfel încât că orice persoana să se ferească de un astfel de risc.
De asemenea, hipertensiunea arterială poate determina și ea întărirea, dar și îngroșarea arterelor, lucru care îngustează canalul prin care circulă sângele. În acest fel, vorbim și în acest caz de un factor de risc destul de major.
Nivelul ridicat al colesterolului este un alt factor care poate provoca această problemă și anume că nivelurile ridicate ale colesterolului din sânge poate crește semnificativ riscul că o persoană să aibă de-a face cu formarea plăcii de aterom, dar și de apariția aterosclerozei. Colesterolul crescut poate fi determinat de un nivel crescut de colesterol de lipoproteine de densitate joasă. Un nivel scăzut de colesterol din lipoproteine de densitate ridicată poate să ducă și el la apariția aterosclerozei.
Diabetul este și el asociat cu un risc crescut de a face această boală coronariană. Diabetul de tip 2, dar și boala arterială coronariană împart aceeași factori de risc precum obezitatea, dar și hipertensiunea arterială. De asemenea, obezitatea este și ea un alt risc pentru o persoană care are de-a face cu aceasta.
Sedentarismul poate și el fi un factor de risc, lipsa mișcării este asociată cu boala arterială coronariană, dar și cu factorii de risc. Stresul crescut poate și el contribui la afectarea arterelor și anume că acesta poate agrava factorii de risc în ceea ce privește boala arterială coronariană. Fiți atenți și la alimentația nesănătoasă pentru că daca veți consuma abuziv anumite alimente bogate în grăsimi saturate sau în grăsimi parțial saturate bogate în sare și zahar, atunci boală arterială coronariană vă începe să-și facă simțită prezența în timp.
Factorii de risc se pot potența unul pe celălalt, obezitatea poate încuraja apariția diabetului de tip 2, dar și a hipertensiunii. Factorii de risc cresc așadar din ce în ce mai mult riscul apariției și a bolii arteriale coronariene. Sindromul metabolic reprezintă un grup de afecțiuni care include hipertensiunea arteriala, HDL-ul scăzut, dar și trigliceridele mari. De asemenea, mai țineți cont și de faptul că nivelul ridicat al insulinei, dar și al grăsimii abdominale în exces cresc semnificativ riscul apariției bolii arteriale coronariene.
Opțiuni de tratament
Tratamentul are trei obiective importante și anume tratarea problemelor coronariene, îmbunătățirea funcției cardiace, dar și reducerea riscului de insuficiența cardiacă. Medicii recomandă o schimbare a stilului de viață, dar și administrarea de medicamente, astfel încât să se îmbunătățească semnificativ calitatea vieții. În situația cazurilor mai severe, este indicată o intervenție chirurgicală.
Schimbarea stilului de viață
Daca vă confruntați cu probleme respiratorii sau cu oboseala, atunci medicul poate recomanda reducerea consumului de sare. Această restricție este recomandată chiar și după ce simptomele au început să se amelioreze. Ideal ar fi că o persoană care se confruntă cu această problemă de sănătate să-și schimbe stilul de viață renunțând la fumat, dar și introducând activitatea fizică în programul zilnic. În acest fel, se poate vorbi cu medicul, astfel încât să se afle care este greutatea potrivită pentru vârstă, dar și pentru stilul de viață.
Persoana respectivă trebuie să adopte o dieta sănătoasă, ea incluzând în aceasta dietă atât fructe, cât și legume, precum și cereale integrale. De asemenea, alcoolul ar trebui redus și evitat. Stresul trebuie și el să fie ținut sub control. Activitatea fizică, meditația și yoga pot fi unele soluții pe care oricine le poate avea în vedere astfel încât să mențină stresul sub control.
Tratamentul medicamentos
În acest caz, medicamentele sunt folosite pentru a calma simptomele, dar și pentru a preveni apariția complicațiilor. În acest fel, se pot îmbunătăți funcțiile inimii. Sunt câteva medicamete recomandate de a fi avute în vedere. Beta blocantele ajută la scăderea nevoii de oxigen a miocardului care nu primește suficient sânge oxigenat de către arterele coronare îngustate. De asemenea, se mai pot recomanda în acest sens și blocante de calciu, acestea ajutând la reducerea semnificativă a durerii în piept, ea fiind cauzată de construcția arterelor coronare.
Antiagregantele plachetare pot fi și ele o soluție, acestea prevenind formarea cheagurilor de sânge. În acest fel se evită depunerea cheagurilor pe placa de aterom, evitându-se și blocarea arterelor. Nitriții contribuie la dilatarea arterelor coronare, reducându-se în acest fel durerea în piept. Se mai pot prescrie și inhibitori ai enzimei de conversie, aceștia protejând mușchiul inimii și scăzând în același timp hipertensiunea arterială. De asemenea, trimetazidina oferă o protecție suplimentară miocardului, astfel încât inima să funcționeze cât mai bine.
Tratamentul chirurgical
De obicei, cardiopatia ischemică este tratată printr-un tratament minim invaziv sau chirurgical atunci când mai multe artere coronare sunt afectate de complicații. Se poate introduce în acest fel un pacemaker, această formă de tratament fiind și una dintre cele mai comune. Dispozitivul inițiază bătăile inimii în ventriculul drept și stâng, reducând simptomele și ajutând la creșterea ratei de supraviețuire. În situația în care persoanele au un plus scăzut, acest dispozitiv ajută la menținerea ritmului inimii la un nivel normal.
O altă soluție pe care medicii specialiști în cardiologie o mai au la dispoziție poate fi introducerea unui defibrilator cardiovascular, acesta fiind indicat persoanelor care au un risc crescut de aritmii ventriculare sau de deces. Dispozitivul monitorizează ritmul inimii și în momentul când acesta detectează un ritm anormal de mare, el oferă un șoc inimii, astfel încât aceasta poate bate din nou în mod normal. Aritmiile ventriculare sunt întâlnite cel mai des după ce a avut loc un atac de cord, acest lucru apărând pe fondul unor probleme de la nivelul mușchiului inimii.
Cum poate fi prevenită cardiopatia ischemică?
Se poate reduce probabilitatea apariției acestei probleme de sănătate, consumând o dietă sănătoasă, aceasta fiind bogată în fructe, legume, dar și în grăsimi bune Omega 3. De asemenea, este importantă reducerea consumului de grăsimi saturate, colesterol, dar și reducerea sării. Este recomandată și mișcarea pentru cel puțin 30 de minute pe zi, cinci zile pe săptămână, dar și menținerea unei greutăți sănătoase. Ideal ar fi că să se renunțe la fumat, iar daca suferiți de diabet sau de alte afecțiuni cronice, atunci este important să luați medicamentele recomandate de medic și să mergeți periodic la consult de specialitate.
