“Răceala la plămâni” sau bronșita, poate fi acută sau cronică. Bronșita acută se vindecă de obicei, dar bronșita cronică este persistentă și nu dispare niciodată complet. Renunțarea sau evitarea fumatului poate ajuta la prevenirea bronșitei.
Persoanele cu bronșită au umflături și inflamații la nivelul bronhiilor, căile de aer care fac legătura între gură și nas și plămâni. Aceștia pot avea dificultăți în eliminarea mucusului greu sau a flegmei din căile respiratorii.
Simptomele bronșitei includ tuse, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație. Tratamentul include odihnă și consumul de multe lichide.
Ce este bronșita?
Bronșita este o afecțiune care afectează tuburile bronșice din plămâni. Acestea pot deveni inflamate, rezultând simptome precum tusea și producția de mucus.
Ea afectează organismul prin îngustarea căilor respiratorii din cauza umflării, ceea ce înseamnă că mai puțin aer poate trece prin ele.
Simptome
Semnele și simptomele atât ale bronșitei acute, cât și ale celei cronice includ:
- tuse persistentă, care poate produce mucus
- respirație șuierătoare
- febră scăzută și frisoane
- senzație de apăsare în piept
- durere în gât
- dureri de corp
- dificultăți de respirație
- dureri de cap
- nas și sinusuri înfundate
O persoană cu bronșită poate avea o tuse care durează câteva săptămâni sau chiar câteva luni, dacă bronhiilor le ia mult timp să se vindece complet.
Simptomele bronșitei cronice se pot acutiza în mod regulat. Pentru mulți oameni, acest lucru se întâmplă în timpul lunilor de iarnă.
Cu toate acestea, bronșita nu este singura afecțiune care provoacă tuse. O tuse care refuză să dispară poate fi un semn de astm, pneumonie sau multe alte afecțiuni. Oricine are o tuse persistentă ar trebui să consulte un medic ORL pentru un diagnostic.
Care sunt tipurile de bronșită?
Tipurile de bronșită includ:
Bronșita acută:
De obicei, urmează un tipar similar cu o infecție virală, cum ar fi răceala sau gripa, și poate proveni de la același virus. Persoana poate avea:
- o tuse cu sau fără mucus
- disconfort sau durere în piept
- febră
- o ușoară durere de cap și dureri de corp
- dificultăți de respirație
Bronșita cronică:
Este o inflamație a căilor respiratorii (trahee, bronhii sau bronhiole) din plămâni. Persoanele cu bronșită cronică au simptome precum tuse și dificultăți de respirație în majoritatea zilelor din lună, trei luni pe an, timp de doi ani sau mai mult.
Bronșita cronică este folosită în mod obișnuit pentru a se referi la boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC). Deși este posibil să auziți în continuare termenul “bronșită cronică”, în prezent se numește mai exact BPOC. Foarte puțini oameni au bronșită cronică fără blocarea (obstrucția) căilor respiratorii a BPOC.
Principalul simptom al bronșitei cronice/boala cronică este o tuse persistentă (încăpățânată) cu mucus, care apare frecvent timp de cel puțin doi ani. Alte simptome includ:
- Un sunet de fluierat când respirați (wheezing).
- Dificultăți de respirație (dispnee).
- Ritm cardiac rapid (tahicardie).
- Oboseală (oboseală).
Pe cine afectează bronșita?
Bronșita acută poate afecta pe oricine de orice vârstă, dar este cel mai frecventă la copiii cu vârsta sub cinci ani.
Când trebuie să consultați un medic
Majoritatea persoanelor cu bronșită se pot recupera acasă cu odihnă, medicamente antiinflamatoare și multe lichide.
Cu toate acestea, o persoană ar trebui să consulte un doctor ORL dacă are următoarele:
- o tuse care durează mai mult de trei săptămâni
- o febră care durează trei zile sau mai mult
- sânge în mucusul lor
- respirație rapidă, dureri în piept sau ambele
- somnolență sau confuzie
- simptome recurente sau care se agravează
Orice persoană cu o afecțiune pulmonară sau cardiacă existentă trebuie să consulte un doctor dacă începe să aibă simptome de bronșită.
Cauze
Bronșita apare atunci când un virus, o bacterie sau particule iritante declanșează o inflamație a tuburilor bronșice. Fumatul este un factor de risc cheie, dar și nefumătorii pot dezvolta bronșită.
Cauzele bronșitei acute
Bronșita acută poate rezulta din:
- un virus, de exemplu, un virus al răcelii sau al gripei.
- o infecție bacteriană
- expunerea la substanțe care irită plămânii, cum ar fi fumul de tutun, praful, fumul, vaporii și poluarea aerului
- Oamenii au un risc mai mare de a dezvolta bronșită acută dacă:
- au luat un virus sau o bacterie care provoacă inflamație
- fumează sau inhalează fumatul pasiv
- au astm sau o alergie
Modalitățile de a evita infecția includ spălarea regulată a mâinilor și evitarea fumului și a altor particule.
Cauzele bronșitei cronice
Bronșita cronică rezultă din iritarea și deteriorarea repetată a țesuturilor plămânilor și a căilor respiratorii. Cea mai frecventă cauză este fumatul, dar nu toți cei care suferă de bronșită sunt fumători.
Alte cauze posibile includ:
- expunerea îndelungată la poluarea aerului, praf și vapori din mediul înconjurător.
- factori genetici
- episoade repetate de bronșită acută
- antecedente de boli respiratorii sau de reflux gastroesofagian (GERD)
Persoanele care suferă de astm sau alergii au un risc mai mare de ambele tipuri de boală. Cel mai bun mod de a evita bronșita cronică este să evitați fumatul.
Este bronșita contagioasă?
Dacă bronșita se datorează unei infecții virale sau bacteriene, este posibil să transmiteți infecția unei alte persoane prin intermediul picăturilor atunci când tușiți.
Pentru a reduce riscul de a transmite o infecție, o persoană ar trebui:
- să se spele des pe mâini
- să tușească într-un șervețel
- să aibă grijă sporită în preajma copiilor mici, a persoanelor în vârstă și a celor cu un sistem imunitar slăbit
Diagnostic
Un medic va efectua un examen fizic, folosind un stetoscop pentru a asculta sunete neobișnuite în plămâni.
De asemenea, doctorul poate întreba despre:
- simptomele pacientului, și în special tusea
- istoricul său medical
- orice episoade recente de răceală sau gripă
- fumat
- expunerea la fumatul pasiv, praf, gaze sau poluarea aerului
Medicul poate, de asemenea:
- să ia o mostră de spută pentru a testa bacteriile sau virușii în laborator
- să verifice nivelul de oxigen din sângele pacientului
- să recomande o radiografie toracică
- să recomande un test al funcției pulmonare
- să efectueze analize de sânge
Tratament pentru bronșită
De obicei, antibioticele nu vor ajuta bronșita acută, astfel încât medicii tind să evite prescrierea lor.
Opțiunile care pot ajuta includ:
- utilizarea mierii în ceai sau apă caldă pentru a aduce ușurare simptomelor tusei
- utilizarea unui umidificator pentru a ajuta la slăbirea mucusului, îmbunătățirea fluxului de aer și ameliorarea respirației șuierătoare
- odihnă
- consumul de lichide
- exerciții fizice pentru a întări mușchii pieptului pentru a ajuta la respirație
- îmbunătățirea tehnicii de respirație prin reabilitare pulmonară
- îndepărtarea unui iritant pulmonar, de exemplu, fumatul
Ce medicamente tratează bronșita?
- Administrarea de medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi ibuprofenul, va ajuta la ameliorarea tusei și la atenuarea durerilor care o însoțesc. În timp, bronșita acută va dispărea, adesea fără tratament.
- Medicamente pentru tuse: Tusea este utilă pentru a elimina mucusul din tuburile bronșice, dar medicamentele pot contribui la ameliorarea acesteia, de exemplu, noaptea.
- Bronhodilatatoare: Acestea deschid tuburile bronșice și pot ajuta la eliminarea mucusului.
- Mucolitice: Acestea slăbesc sau subțiază mucusul din căile respiratorii, facilitând tusea pentru a elimina sputa.
- Medicamente antiinflamatoare și steroizi: Acestea pot ajuta la reducerea inflamației care poate provoca leziuni tisulare.
Simptomele bronșitei cronice pot să se rezolve sau să se amelioreze pentru o vreme. Cu toate acestea, ele vor reveni sau se vor agrava din nou, mai ales dacă există expunere la fum sau la alți factori declanșatori.
Dacă bronșita acută este rezultatul unei infecții bacteriene, medicul poate prescrie antibiotice. Administrarea antibioticelor poate ajuta, de asemenea, la prevenirea unei infecții secundare în unele cazuri. Totuși, aceste medicamente nu sunt potrivite pentru o persoană cu un virus.
Majoritatea medicilor nu vor prescrie antibiotice decât dacă au identificat o bacterie ca fiind cauza unei boli. Unul dintre motive este îngrijorarea cu privire la rezistența la antibiotice, deoarece utilizarea excesivă a antibioticelor face mai dificilă tratarea unei infecții pe termen lung.
Complicații bronșită
Cea mai frecventă complicație a bronșitei este pneumonia. Aceasta se poate întâmpla dacă infecția se răspândește mai departe în plămâni. La o persoană cu pneumonie, sacii de aer din plămâni se umplu de lichid.
Pneumonia este mai probabil să se dezvolte la adulții în vârstă, la fumători, la cei cu alte afecțiuni medicale și la orice persoană cu un sistem imunitar slăbit. Aceasta poate pune în pericol viața și necesită asistență medicală.
Surse:
