Bună ziua! Sunt Adina David, medic cardiolog în cadrul Centrului Medical Anastasios din Cluj-Napoca și în acest materal voi încerca să prezint câteva aspecte legate de angina pectorală stabilă și boala cardiacă ischemică.
Voi expune caracteristicile durerii în angina pectorală, care sunt explorările recomandate și bineînțeles, care sunt posibilitățile de tratament, de la modificarea stilului de viață, până la terapia medicamentoasă și intervențiile pe cord.
Ce este boala arterială coronarială (cardiopatia ischemică)?
Boala arterială coronariană sau cardiopatia ischemică este o patologie cardiacă dată de aportul insuficient al sângelui, care conține oxigen și nutrienți, la nivelul mușchiului inimi. Aceasta se poate manifesta acut, printr-un infarct miocardic, sau cronic, conducând la limitarea tranzitorie și reversibilă a fluxului sanguin, fiind resimțită de pacient ca durere toracică apărută la efort.
Angina pectorală este așadar un simptom al bolii coronariene , manifestat cel mai frecvent prin durere de piept sau lipsa de aer.
Care sunt cauzele anginei pectorale?
Substratul anginei pectorale este ateroscleroza, adică depunerea la nivelul pereților arterelor a unor plăci formate în principal din lipide, celule inflamatorii, calciu și alte componente sanguine.
Mușchiul inimii sau miocardul este hrănit printr-un sistem de artere, numite coronare. Depunerea plăcilor de aterom poate realiza îngustarea semnificativă a acestora.
În condiții de repaus, cantitatea de sânge care ajunge la inimă prin arterele îngustate poate fi suficientă, iar pacientul este asimptomatic.
În schimb, în timpul unui efort fizic sau al altor condiții care determină creșterea necesarului de oxigen, precum aritmii, boli tiroidiene, febra, aportul acestuia va fi insuficient și vor apărea fenomenele de ischemie, manifestate prin durere toracică. Situația descrisă reprezintă de fapt angina pectorală stabilă.
Angina pectorală instabilă și infarctul miocardic sunt urgențe medicale vitale și apar atunci când leziunile aterosclerotice de la nivelul pereților arterelor se rup, formându-se astfel un tromb sau cheag de sânge, care reduce brusc și sever fluxul de sânge la nivelul vasului afectat. În acest caz durerea poate fi mai intensă, apare fără legătură cu efortul fizic, chiar și în repaus și este mai prelungită. Este important ca pacientul să se prezinte într-un serviciu de urgență.
Care sunt caracteristicile clinice ale anginei pectorale stabile?
Angina tipică este caracterizată prin durere toracică cel mai frecvent localizată în dreptul sternului, care poate iradia la nivelul gâtului, mandibulei, umărului sau brațului stâng, având caracter de apăsare, constricție sau arsură, de intensitate variabilă. Este precipitată de efortul fizic, expunere la frig, situații stresante, mese copioase și ameliorată în repaus sau după administrarea sublinguală de nitroglicerină. Durata este prin definiție sub 20 de minute, o durere prelungită putând indica o urgență sau o altă cauza a durerii. Uneori durerea nu îndeplinește toate criteriile, iar alteori se poate manifesta prin dificultăți de respirație, palpitații, slăbiciune generală, în absența durerii toracice.
Ce alte cauze de durere toracică trebuie luate în considerare?
Cauze alternative de durere toracică trebuie luate în considerare, în special în cazul unei dureri care nu îndeplinește caracteristicile menționate anterior, sau la pacienți fără factori de risc cardiovasculari. Intră în discuție nevralgiile intercostale, durerile osteoarticulare, afecțiuni digestive precum refluxul gastroesofagian sau gastritele, cauze pulmonare cum ar fi pneumoniile sau alte patologii cardiace.
Care sunt factorii de risc ai cardiopatiei ischemice?
Principalii factori de risc ai cardiopatiei ischemice sunt reprezentați de dislipidemii sau creșterea nivelului de colesterol și trigliceride, fumatul, HTA, diabetul zaharat – pacienții diabetici prezentând un risc de 2-3 ori mai crescut pentru infarct miocardic; obezitatea și sedentarismul. De asemenea un rol important îl joacă și factori independenți de controlul nostru precum istoricul familial, vârsta înaintată și sexul.
Care sunt explorările necesare în cazul unui pacient cu angină pectorală?
Pacientul cu angină pectorală necesită o serie de explorări pentru stabilirea diagnosticului și evaluarea severității ischemiei cardiace în vederea deciziei asupra conduitei terapeutice.
Explorările uzuale cuprind analize de laborator, înregistrarea unei electrocardiograme și efectuarea unei ecocardiografii. Electrocardiograma efectuată în repaus poate să nu evidențieze modificări, acestea apărând frecvent doar în timpul episoadelor de ischemie, de aceea este importantă efectuarea unui ECG în timpul crizei dureroase, ori testare ECG de efort, care presupune înregistrarea electrocardiogramei în timp ce pacientul efectuează efort fie prin alergare pe bandă, fie prin pedalarea unui cicloergometru. În anumite cazuri pot fi utile ecocardiografia de efort, RMNul cardiac sau scintigrafia miocardică.
Angiografia CT este o metodă imagistică non-invazivă utilă în vizualizarea anatomiei arterelor coronare, însă este important de menționat faptul că are unele limitări, neputând fi recomandată oricărui pacient.
Nu în ultimul rând, coronarografia sau angiografia coronariană, este o metodă invazivă, care presupune injectarea unei substanțe de contrast la nivelul arterelor coronare pentru a vizualiza localizarea îngustarii, extinderea ei și severitatea, și care reprezintă standardul de aur în diagnosticul acestei boli. Ea comportă însă anumite riscuri, iar în acest context indicația de coronarografie trebuie clar stabilită de către medic. Avantajul metodei este reprezentat și de posibilitatea de a trata leziunile, dacă acest lucru se impune, în timpul aceleiași proceduri.
Care sunt posibilitățile de tratament?
Obiectivele tratamentului presupun ameliorarea simptomelor și prevenirea infarctului miocardic și a decesului prematur.
Există 3 mari linii terapeutice și anume: modificarea stilului de viață, tratamentul medicamentos și revascularizarea miocardică intervențională sau chirurgicală.
Modificarea stilului de viață este recomandată tuturor pacienților, indiferent dacă suferă sau nu de cardiopatie ischemică. Aceasta se referă la corectarea factorilor de risc descriși, prin renunțarea la fumat, adoptarea unei diete sănătoase de tip mediteranean, limitarea grăsimilor și a alcoolului, efectuarea de exercițiu fizic regulat, menținerea unei greutăți corporale optime, odihnă corespunzătoare și un bun control al bolilor asociate precum diabetul zaharat sau HTA.
Tratamentul farmacologic cuprinde medicamente cu rol antiischemic care acționează prin dilatarea arterelor inimii sau reducerea frecvenței cardiace și a contractilității cordului, ceea ce are ca efect îmbunătățirea fluxului sanguin și reducerea consumului de oxigen. Nitroglicerina administrată sublingual, sub formă de comprimate sau spray, duce la ameliorarea rapidă a durerii, însă are o durată scurtă de acțiune. Împreună cu aceasta se utilizează frecvent beta blocantele, blocanții de canale de calciu, nitrații cu eliberare prelungită.
În asociere cu tratamentul antiischemic se va prescrie și un tratament cu rol în prevenția evenimentelor cardiovasculare. Antiagragantele plachetare cum sunt aspirina reduc riscul formării unui cheag obstructiv în arterele coronare la pacienții cu angină pectorală. Statinele scad nivelul lipidelor în sânge, dar au și rol antiinflamator și de stabilizare a plăcii aterosclerotice, iar inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei au dovedit îmbunătățirea prognosticului la pacienții care asociază și HTA, diabet zaharat ori insuficientă cardiacă.
Revascularizarea miocardică este indicată doar anumitor categorii de pacienți, cum sunt cei care continuă să aibă simptome severe în ciuda tratamentului medicamentos, sau care prezintă criterii de risc crescut la examinările paraclinice și se poate efectua prin 2 modalități: interventional și chirurgical.
Intervenția coronariană percutană este o procedură minim-invazivă, care presupune dilatarea arterelor îngustate, cu ajutorul unui balon sau prin montarea unui stent.
Revascularizarea chirurgicală sau by-pass-ul coronarian presupune intervenție pe cord și șuntarea porțiunii îngustate prin implantarea unei vene sau artere, restabilind fluxul sanguin în zona afectată.
În concluzie, doresc să subliniez faptul că orice durere toracică recurentă, precipitată de efort fizic, frig sau stress psiho-emoțional trebuie investigată, întrucât poate reprezenta un risc crescut atât pentru apariția infarctului miocardic, cât și pentru alte evenimente cardiovasculare majore.
Va mulțumesc!
Dr. Adina David – Medic Specialist Cardiologie
Pentru programări în cadrul departamentului de Cardiologie, vă rugăm să accesați linkul de mai jos.
Cardiologie Cluj-Napoca | Centrul Medical Anastasios
