În ginecologia modernă, uterul nu mai este o “cutie neagră” accesibilă doar prin intervenții chirurgicale majore sau dedusă indirect prin ecografie. Sănătatea uterină este centrală pentru starea de bine a femeii, influențând fertilitatea, ciclul menstrual și echilibrul hormonal. Totuși, multe femei se confruntă ani la rând cu sângerări anormale, dureri pelvine sau infertilitate de cauză necunoscută, primind tratamente simptomatice fără un diagnostic de certitudine asupra a ceea ce se întâmplă, de fapt, în interiorul cavității uterine.
Aici intervine histeroscopia, o procedură care a revoluționat diagnosticul și tratamentul afecțiunilor uterine. Considerată “standardul de aur” în explorarea cavității uterine, histeroscopia permite medicului ginecolog să vadă direct, color și la rezoluție înaltă, interiorul uterului, fără a face nicio incizie la nivelul abdomenului. Este o procedură minim invazivă care transformă modul în care abordăm patologiile feminine, oferind precizie maximă și o recuperare extrem de rapidă.
Histeroscopia este o procedură de rutină, utilizată atât pentru a elucida cazuri complexe de infertilitate, cât și pentru a trata afecțiuni comune precum polipii sau fibroamele, salvând adesea uterul de la o intervenție radicală (histerectomie). Acest ghid complet își propune să demitizeze procedura, să explice diferența dintre histeroscopia diagnostică și cea operatorie și să pregătească pacientele pentru o experiență medicală sigură și eficientă.
Ce este histeroscopia și cum funcționează tehnologia “fără bisturiu”?
Termenul de histeroscopie provine din limba greacă, unde “hystera” înseamnă uter și “skopein” înseamnă a privi. Așadar, în esență, este procedura de privire în uter. Spre deosebire de chirurgia clasică sau laparoscopică, care abordează uterul din exterior, prin abdomen, histeroscopia folosește căile naturale de acces ale corpului. Nu presupune tăieturi, nu lasă cicatrici vizibile și reduce drastic riscul de infecții sau complicații postoperatorii.
Instrumentul cheie al acestei proceduri este histeroscopul – un telescop extrem de subțire (cu diametrul între 3 și 5 milimetri, uneori chiar mai subțire decât un pai de băut), dotat cu o sursă de lumină puternică și o cameră video performantă. Acest instrument este introdus cu delicatețe prin vagin, trece prin canalul cervical (colul uterin) și ajunge în cavitatea uterină.
Deoarece uterul este un organ cavitar virtual (pereții săi stau lipiți unul de celălalt în mod normal), pentru a putea vedea interiorul, medicul trebuie să îl destindă. Acest lucru se realizează prin introducerea continuă a unei soluții saline sterile (ser fiziologic) prin histeroscop. Lichidul depărtează pereții uterului, spală sângele sau mucusul și oferă o vizibilitate cristalină asupra endometrului (mucoasa care căptușește uterul) și a orificiilor tubare (locul unde trompele uterine se deschid în uter). Imaginile sunt proiectate pe un monitor HD, permițând medicului și, uneori, pacientei, să observe cele mai fine detalii anatomice sau patologice.
Histeroscopia diagnostică vs. Histeroscopia operatorie: Care este diferența?
Deși folosesc aceeași cale de acces, scopul și complexitatea procedurii împart histeroscopia în două categorii distincte, adesea efectuate succesiv.
Histeroscopia diagnostică este o procedură de investigație. Scopul ei este exclusiv de a privi, de a pune un diagnostic sau de a preleva o biopsie mică. Este adesea numită și “histeroscopie de cabinet” (office hysteroscopy), deoarece, datorită instrumentarului modern extrem de fin, se poate efectua adesea fără anestezie generală sau doar cu o ușoară sedare, pacienta putând pleca acasă imediat. Este indicată atunci când ecografia transvaginală sugerează o problemă, dar nu poate oferi un verdict clar, sau în cadrul bilanțului de infertilitate.
Histeroscopia operatorie (intervențională) transformă investigația în tratament. Dacă în timpul diagnosticului se descoperă o problemă care poate fi corectată pe loc (cum ar fi un polip), medicul schimbă instrumentul sau folosește un histeroscop operator care are un canal de lucru. Prin acest canal se introduc instrumente miniaturale – foarfeci, pense, electrozi sau lasere – cu care se pot rezeca tumori, se pot tăia aderențe sau se pot extrage corpi străini. Această procedură necesită de obicei anestezie (sedare intravenoasă sau rahianestezie) pentru confortul pacientei și se desfășoară în sala de operație, dar rămâne o intervenție de zi (spitalizare de zi).
Când este recomandată histeroscopia? Semnele care te trimit la medic
Spectrul afecțiunilor care pot fi diagnosticate și tratate prin această metodă este vast. Medicul ginecolog va recomanda histeroscopia în situații specifice, unde alte metode imagistice și-au atins limitele.
Sângerările uterine anormale reprezintă cea mai frecventă indicație. Fie că vorbim despre menstruații extrem de abundente și prelungite (menoragie) care duc la anemie, fie despre sângerări între menstruații (metroragie), histeroscopia este esențială pentru a găsi cauza. De o importanță critică este sângerarea apărută la femeile aflate la menopauză. Orice picătură de sânge apărută după instalarea menopauzei este considerată anormală și ridică suspiciunea de cancer endometrial. Histeroscopia cu biopsie dirijată este cea mai precisă metodă de a confirma sau exclude o malignitate în aceste cazuri, fiind superioară chiuretajului biopsic “orb”.
Infertilitatea și avorturile spontane recurente sunt situații dramatice în care histeroscopia joacă un rol salvator. Pentru ca o sarcină să se instaleze, cavitatea uterină trebuie să fie perfectă. Histeroscopia permite vizualizarea unor anomalii care împiedică implantarea embrionului, cum ar fi septurile uterine (pereți despărțitori congenitali în uter), sinechiile uterine (cicatrici interne care lipesc pereții uterului, apărute adesea după chiuretaje anterioare – Sindromul Asherman) sau inflamația cronică a endometrului. Corectarea acestor defecte pe cale histeroscopică crește semnificativ șansele unei sarcini naturale sau ale unei proceduri de fertilizare in vitro (FIV) reușite. Detalii despre problemele de fertilitate puteți găsi și în articolele noastre despre infertilitate.
Diagnosticul și tratamentul polipilor și fibroamelor. Polipii endometriali sunt excrescențe moi ale mucoasei uterine, extrem de frecvente, care pot cauza sângerări și infertilitate. Fibroamele submucoase sunt tumori benigne care cresc chiar sub mucoasă și bombează în cavitatea uterină. Ambele pot fi văzute la ecografie, dar histeroscopia este singura metodă prin care pot fi îndepărtate complet, de la bază, fără a afecta restul uterului. Spre deosebire de chiuretaj, care poate rata polipul sau îl poate fragmenta, histeroscopia asigură rezecția țintită.
Extragerea steriletelor (DIU) blocate. Uneori, firele steriletului se retrag în canalul cervical și nu mai pot fi vizualizate la examenul cu valvele. Încercarea de a extrage steriletul “pe nevăzute” poate fi dureroasă și periculoasă. Histeroscopia permite localizarea exactă a dispozitivului și extragerea sa sub control vizual direct, în siguranță.
Malformațiile uterine. Uterul poate avea forme anormale din naștere (uter septat, bicorn, arcuat). Histeroscopia este esențială pentru a cartografia exact anatomia internă și pentru a decide dacă o intervenție chirurgicală de corecție (metroplastie) este posibilă și benefică pentru viitoarele sarcini.
Pregătirea pentru histeroscopie: Pași simpli pentru o procedură sigură
Deși este o procedură minim invazivă, histeroscopia necesită o pregătire medicală riguroasă pentru a evita complicațiile. Momentul ideal pentru efectuarea procedurii este imediat după terminarea menstruației, în prima fază a ciclului (zilele 6-12). În această perioadă, mucoasa uterină (endometrul) este subțire, ceea ce oferă o vizibilitate optimă și reduce riscul de sângerare. Dacă pacienta este la menopauză sau ia anticoncepționale, procedura se poate face oricând, excluzând perioadele de sângerare activă.
Primul pas obligatoriu este excluderea unei infecții vaginale sau cervicale. Medicul va recolta o secreție vaginală și culturi de col. Introducerea instrumentului printr-o zonă infectată ar putea disemina bacteriile în uter și trompe, provocând boala inflamatorie pelvină. De asemenea, dacă procedura se face cu anestezie generală sau sedare, va fi necesar un set de analize de sânge (hemoleucogramă, coagulogramă) și un consult preanestezic, mai ales pentru pacientele cu afecțiuni cardiace sau pulmonare.
Cu 6 ore înainte de histeroscopia cu sedare, pacienta nu trebuie să mănânce sau să bea lichide (repaus alimentar total). Este recomandat ca pacienta să vină însoțită, deoarece, chiar dacă pleacă acasă în aceeași zi, efectele sedării pot persista câteva ore, fiind contraindicat condusul autovehiculelor.
Experiența din sala de intervenție: La ce să te aștepți?
Pentru pacientele Anastasios, confortul este o prioritate. Procedura începe prin instalarea pacientei pe masa ginecologică. Dacă se optează pentru sedare, medicul anestezist va administra substanțele pe cale intravenoasă, astfel încât pacienta va adormi lin și nu va simți niciun disconfort sau durere pe parcursul intervenției.
Medicul ginecolog dezinfectează zona genitală și introduce histeroscopul prin vagin. Colul uterin nu este tăiat, ci doar dilatat ușor (dacă este necesar) pentru a permite trecerea instrumentului. Odată pătruns în uter, se introduce lichidul de distensie. Medicul inspectează sistematic pereții uterului, fundul uterin și orificiile trompelor. Dacă este o histeroscopie pur diagnostică, aceasta poate dura între 5 și 10 minute.
Dacă se identifică o leziune (polip, fibrom, sept), procedura devine operatorie. Se introduc instrumentele de lucru și se efectuează tratamentul necesar. Durata se poate prelungi la 20-40 de minute, în funcție de complexitatea cazului. Orice țesut extras (polip, fragment de endometru) este trimis obligatoriu la laboratorul de anatomie patologică pentru biopsie, rezultatul final venind în 2-3 săptămâni.
Recuperarea post-procedurală: Rapidă și ușoară
Unul dintre marile avantaje ale histeroscopiei este recuperarea extrem de rapidă. Majoritatea pacientelor pot pleca acasă la 1-2 ore după procedură, odată ce efectele anesteziei s-au disipat.
Este normal ca în primele 24-48 de ore să apară crampe abdominale ușoare, similare durerilor menstruale. Acestea cedează rapid la analgezicele obișnuite (ibuprofen, paracetamol). De asemenea, poate persista o ușoară sângerare vaginală sau o scurgere apoasă (eliminarea lichidului folosit în timpul procedurii) timp de câteva zile.
Activitatea obișnuită, munca de birou și efortul fizic ușor pot fi reluate chiar de a doua zi. Se recomandă, totuși, evitarea contactului sexual, a tampoanelor interne și a băilor în cadă (piscină) timp de 7-14 zile, sau până la oprirea completă a sângerării, pentru a preveni riscul de infecție. Dacă procedura a fost complexă (rezecție de fibrom mare), medicul poate recomanda un repaus sexual mai lung.
Semnele de alarmă care necesită contactarea urgentă a medicului sunt febra (peste 38 grade Celsius), durerile abdominale severe care nu trec cu medicamente, sângerarea abundentă (cu cheaguri mari) sau secrețiile vaginale urât mirositoare.
De ce histeroscopia este superioară chiuretajului clasic?
Timp de decenii, chiuretajul uterin (dilatație și chiuretaj – D&C) a fost principala metodă de diagnostic și tratament pentru sângerările uterine. Totuși, chiuretajul este o procedură “oarbă”. Medicul răzuiește mucoasa uterină bazându-se doar pe simțul tactil, fără a vedea unde este localizată leziunea. Studiile arată că, în peste 50% din cazuri, chiuretajul orb ratează leziunile focale precum polipii mici sau fibroamele incipiente, sau nu recoltează țesut exact din zona suspectă de cancer.
Concluzie
Histeroscopia a schimbat paradigma, introducând conceptul “See and Treat” (Vezi și Tratează). Vizualizarea directă permite biopsierea țintită a zonelor suspecte, crescând rata de detectare a cancerului endometrial în stadii incipiente. De asemenea, permite îndepărtarea completă a polipilor, cu baza lor de implantare, reducând riscul ca aceștia să crească la loc (recidivă), lucru care se întâmplă frecvent după un simplu chiuretaj. În plus, histeroscopia protejează endometrul sănătos din jur, fiind mult mai puțin traumatică pentru uter și prezervând mai bine fertilitatea viitoare.