Reprezentând o inflamație acută sau cronică care este localizată la nivelul învelișului mucos, aceasta tapează cavitatea sinusală. Această problemă de sănătate este cel mai frecvent asociată cu apariția durerilor de cap, de aceea orice persoană trebuie să știe toate detaliile legate de aceasta. Un studiu desfășurat pe plan internațional a arătat faptul că doar un procent de 13,5% din populația generală are de-a face cu sinuzita. Studiile mai arată și faptul că sinuzitele sunt și de 2 ori mai frecvente la femeile cu vârste cuprinse între 20-39 de ani, decât în cazul bărbaților. Acest lucru se datorează în special apropierii mai mari ai sexului feminin cu copiii mici.
De cele mai multe ori, debutul sinuzitei este unul brusc, fiind frecvent după infecțiile virale ale căilor aeriene superioare. Acestea produc inflamarea mucoasei nazo-sinusale, ele blocând canalul de drenaj natural al sinusului. Secrețiile se acumulează astfel în sinus, iar germenii saprofiți ajung să devină patogeni. Conținutul sinusului se transformă așadar în puroi. Procesul poate afecta un singur sinus, dar și mai multe sinusuri concomitent, în situația pansinuzitei acute, de aceea trebuie avut în vedere acest lucru de o persoană care suferă de această problemă.
Ce sunt sinusurile?
Fiind cavități pereche, sinusurile paranazale sunt pline cu aer, acestea fiind situate în interiorul oaselor craniene. Există așadar două sinusuri frontale, sfenoidale, maxilare, dar și etmoidale. Fiind cavități pereche, sinusurile paranazale pot fi asimetrice, dar și slab dezvoltate. În unele situații, acestea pot fi chiar și absente.
- Sinusurile frontale sunt găsite în grosimea osului frontal, acestea fiind situate deasupra orbitei. Ele sunt separate de obicei printr-un sept osos care poate fi incomplet sau poate uneori chiar să lipsească.
- Sinusurile maxilare ocupă interiorul oaselor maxilare, acestea fiind situate de-o parte și de alta a nasului, sub orbită.
- Sinusurile sfenoidale sunt dispuse în interiorul corpului osului sfenoid. Acestea sunt separate printr-un sept osos, el fiind cel mai frecvent deviat de la linia mediană sau chiar incomplet.
- Sinusurile etmoidale sunt formate din cavități mici, acestea fiind dispuse în trei grupuri și anume anterior, mijlociu și posterior. Acestea se găsesc dispuse în unghiul intern al ochiului și anume între orbită și nas.
Trebuie să mai știți că sinusurile paranazale nu sunt complet dezvoltate la naștere. De aceea, în cazul copiilor, trebuie să aveți și alte aspecte în vedere. Sinusurile frontale încep să se dezvolte doar după vârsta de 2 ani. Acestea cresc așadar semnificativ în volum în timpul adolescenței, iar procesul respectiv continuă până la vârstă de 40 de ani.
Sinusurile maxilare sunt primele care apar în timpul vieții intrauterine. Acestea sunt pline cu acid amniotic la naștere. Ele au două pusee rapide de creștere, de la naștere și până la vârsta de 3 ani. Acest lucru se repetă de la 7 la 12 ani, moment când se încheie și erupția dentară definitivă.
Sinusurile sfenoidale la naștere sunt formate din trei piese, acestea unindu-se în primul an de viață. Procesul de pneumatizare începe abia după vârstă de 10 ani, continuând până la 18 ani. Sinusurile etmoidale încep să se formeze de la naștere, până la vârsta de 2 ani, iar dezvoltarea completă are loc în jurul vârstei de 12 ani.
Având toate aceste lucruri în vedere, se pare că până la vârsta de 2 ani putem vorbi doar despre etmoide, iar după această vârstă de 5 ani vorbim despre sfenoide. După vârsta de 7-8 ani avem de-a face și cu sinuzite frontale.
Tipuri de sinuzită: diferențe și tratamente
Există mai multe tipuri de sinuzite pe care oricine trebuie să le aibă în vedere. Această clasificare a sinuzitelor este oferită de Osgathorpe și Hedley, ei împărțind sinuzitele în patru forme. Sinuzitele acute, acestea având o durată a simptomelor de până la 4 săptămâni. Sinuzitele mai pot fi și acute recidivante, acestea prezentând 4 sau mai multe episoade de sinuzită acută pe an. Fiecare episod de sinuzită durează cel puțin 7 zile.
Sinuzitele mai pot fi și subacute și anume că acestea au o evoluție lentă a simptomelor, aceasta fiind cuprinsă între 4 și 12 săptămâni. Mai există și sinuzite cronice, iar în acest caz simptomatologia persistă peste 12 săptămâni.
Care sunt cauzele sinuzitelor?
Sinuzitele au o mulțime de cauze, de aceea fiecare persoană trebuie să se informeze cu privire la cauza cea mai potrivită în cazul ei. Principalele cauze ale apariției sinuzitelor la adulți sunt de obicei inflamațiile, alergiile, poluarea, fumatul, dar și infecțiile.
Infecțiile bacteriene
Cele mai frecvente infecții care apar la adulți sunt infecțiile bacteriene, acestea fiind implicate în dezvoltarea sinuzitelor. Un procent de 80% dintre sinuzite sunt de origine bacteriană, Streptococcus pneumoniae, Moraxella catarrhalis și Haemophilus influenzae sunt cele mai comune bacterii care provoacă această problemă. Rinovirusurile, Coronavirusurile, dar și virusurile Influenzae sunt și ei alți germeni care pot duce la sinuzite.
Cu toate că acest tip de infecții sunt mai rare, mai există și posibilitatea că o persoana să se confrunte cu acestea. Infecțiile cu bacterii aerobe precum cele cu Streptococi sau Stafilococi sunt și ele cauze ale aparițiilor sinuzitelor. Printre cauze se mai numără și bacteriile anaerobe precum Fusobacterii sau fungii precum Aspergillus.
Inflamațiile din sfera ORL precum rănile acute sau cronice, precum și polipoza nazală sunt alte cauze. Alergiile se asociază și ele frecvent cu sinuzitele cronice, mai ales dacă vorbim de cele fungice. Poluarea acționează și ea foarte agresiv asupra mucoasei respiratorii, de aceea și ea este o cauză a apariției acestor probleme de sănătate. Fumatul excesiv poate și el provoca probleme din acest punct de vedere, fie că vorbim despre fumat activ sau de fumat pasiv.
Care sunt principalii factori de risc?
Exista mai mulți factori de risc pentru apariția sinuzitelor, pe care orice persoană ar trebui să-i aibă în vedere. Infecțiile recidivante ale căilor aeriene superioare este un factor de risc destul de comun, și anume că un număr de 6-13% dintre totalul infecțiilor virale de tract respirator se pot complica pe parcursul evoluției cu sinuzite acute. De asemenea, inflamația vegetațiilor adenoidiene, alergiile și poluarea reprezintă și ele factori mari de risc în ceea ce privește apariția acestei probleme.
Fumatul pasiv este un factor adjuvant considerabil pentru toate alergiile, implicit și pentru sinuzite. De asemenea, corpii străini intranazali, precum și variațiile de temperatură pot provoca și ele această problemă. Deviata de sept nazal, dar și alte variante anatomice obstructive precum concha bullosa sau procesul uncinat paradoxal sunt alte lucruri care pot provoca această problemă de sănătate.
Suflatul incorect, dar și incomplet al nasului, precum și refluxul gastro-esofagian, chiar daca pacienții nu prezintă simptome ale acestei afecțiuni sunt și ele factori de risc în ceea ce privește apariția acestei probleme de sănătate.
Factorii care alternează mijloacele de apărare ale organismului, precum sunt anomaliile mucusului, diskinezia ciliară primară sau deficitul de IgA sunt alte lucruri de avut în vedere în ceea ce privește acești factori de risc.
Daca aveți de-a face cu aceste lucruri, este bine să știți că există o posibilitate să vă confruntați pe viitor și cu sinuzita, de aceea trebuie să știți că acest lucru este posibil în unele situații.
Ce simptome pot apărea?
Având în vedere că simptomele care pot apărea sunt diverse, s-a luat decizia de a împărți aceste simptome cât mai bine, astfel încât să fie foarte clar care sunt simptomele care provoacă anumite probleme. Simptomele au fost împărțite așadar în anul 1996, la propunerea lui Lanza și a lui Kennedy, acestea fiind împărțite în simptome majore, dar și în simptome minore. Pentru a se pune cât mai bine diagnosticul pozitiv de sinuzită, se au în vedere așadar mai multe criterii majore sau un criteriu major și 2 minore. Diagnosticul este dat în situația în care exista un criteriu major, dar și 2 criterii minore.
Ce semne și simptome majore există?
Primul și cel mai important simptom major este cel de durere și anume de senzație de plenitudine sau de presiune facială. Obstrucția nazală și anume nasul înfundat este și el un semnal destul de frecvent întâlnit pe care organismul îl oferă. Rinoreea și anume secreția nazală purulentă, fie anterioară și anume când sângele se scurge prin nas, fie posterioară și anume atunci când sângele se scurge prin gât sunt alte semne pe care trebuie să le aveți în vedere.
Hiposmie și anume scăderea mirosului, precum și anosmie și lipsa mirosului sunt alte semne de avut în vedere. Febra poate apărea și ea în cazul sinuzitelor acute, de aceea și acest simptom trebuie avut în vedere.
Ce semne și simptome minore există?
În ceea ce privește simptomele minore, cele mai cunoscute sunt cefaleea și anume durerea de cap. Pe lângă aceste simptome mai putem vorbi și despre febra în toate formele în afară celei acute. Halitoza și anume respirația urat mirositoare este și ea o problemă care poate sugera existenta sinuzitei. Oboseala, tusea, precum și otalgia și anume senzația de plenitudine auriculară este un alt simptom minor al prezenței acestei probleme de sănătate.
De obicei durerea din sinuzitele acute are un caracter pulsatil, aceasta accentuandu-se în cazul tusei, strănutului, dar și în cazul aplecării capului sau a efortului. Ea are un orar fix, iar localizarea sa diferă în funcție de sinusul afectat.
În sinuzitele frontale durerea este localizată la nivelul frunții. Daca este să vorbim despre sinuzitele maxilare, durerea se manifestă pe aria de protecție a sinusului respectiv și anume uni- sau bilateral. În cazul sinuzitelor etmoidale intensitatea maximă a durerii este în unghiul intern al ochiului, și anume biletareal sau uni. În situația sinuzitelor sfenoidale, cefaleea este una persistentă, aceasta aflandu-se la nivelul vertexului, a fundului orbitei, dar și al cefaleei.
Cum se face diagnosticul?
Fiind stabilit pe baza anamnezei, examenul clinic ORL, precum și a investigațiilor imagistice, acesta este unul oferit pacienților, astfel încât aceștia să știe care este cea mai potrivită metodă de tratament pentru ei. În situația examenului clinic ORL, medicul specialist va observa prezența secrețiilor mucopurulente în nas, uni sau bilateral, acestea scurgandu-se și pe peretele posterior al orofaringelui. Dacă durerea este una intensă în momentul palpării punctelor sinusale caracteristice, atunci diagnosticul de sinuzita acută este unul întărit.
Endoscopia nazală este o practică destul de comună în cabinetele ORL din Bacău sau alte orașe, aceasta aducând mult mai multe informații importante, astfel încât să se stabilească diagnosticul de sinuzită. Aceasta endoscopie nazală este una mai eficientă decât rinoscopia anterioară, permițând efectuarea unor intervenții chirurgicale minim invazive precum meatomia medie pe cale endoscopică.
Investigațiile imagistice sunt și ele importante, acestea oferind datele de care este nevoie pentru a afla starea sinusurilor. Dacă în trecut radiografiile de sinusuri anterioare, dar și posterioare ale feței în diferite incidente erau printre singurele investigații imagistice care se puteau face, în prezent lucrurile s-au mai schimbat. Acestea au devenit mai puțin recomandate, primele și cele mai recomandate în prezent fiind rezonanța magnetică nucleară și anume RMN-ul. De asemenea, computer-tomografia și anume CT-ul este o altă investigație pentru cazurile de sinuzită și complicații.
Investigațiile de laborator sunt și ele utile în diagnosticarea sinuzitei, dar mai ales dacă este să vorbim despre conduita terapeutică. Pe baza exudatului nazal se stabilește natura bacteriană sau chiar fungica a sinuzitei. De asemenea, se stabilește și antibiograma sau antifungigrama care are o importanță majoră în alegerea unui antibiotic potrivit, astfel încât sinuzita să fie tratată.
Care este tratamentul cel mai potrivit în acest caz?
Un studiu a arătat că un procent de 40% dintre sinuzitele bacteriene și unul de 98% dintre cele virale se vindecă spontan. Acest lucru înseamnă faptul că tratamentul se recomandat doar în unele dintre situații, el fiind foarte eficient și oferind persoanei care dorește să se bucure de el ceea ce-și dorește, astfel încât să scape de problema cu care se confruntă.
Tratamentul curativ este așadar unul frecvent întâlnit, acesta bazandu-se pe tratamentul etipatologic cu antibiotice, ele fiind administrate pe cale generală. Apoi urmează tratamentul simptomatic. Durata tratamentului cu antibiotic este cuprinsă între 8 și 14 zile în funcție de severitatea sinuzitei respective. În nici un caz nu se recomandă în această situație o diminuare a dozelor sau întreruperea tratamentului pentru a se ameliora simptomelor.
Tratamentul simptomatic general constă în administrarea de medicamente antialgice, antiinflamatoare, dar și antialergice.
Tratamentul simptomatologic local vizează dezobstrucția canalului de drenaj al sinusului afectat. Pentru a se face acest lucru trebuie să se administreze intranazal spray-uri vasoconstrictoare sau glucocorticoizi. De asemenea, se mai tratează simptomele local prin anemizarea mucoasei nazale cu mese vasoconstrictoare. Puncțiile în cazul sinuzitei maxilare sunt și ele recomandate. Puncția drenaj a sinusului maxilar este o manevră chirurgicală, apreciată pentru eficiența sa.
Această intervenție chirurgicală este realizată doar de către medicul specialist ORL din Zalău sau orasul unde vă aflați, ea constând prin crearea unei alte cai de drenaj al sinusului prin perforarea peretelui nazosinusal. Pe această cale se pot aspira secreții pentru examenul bacteriologic sau micologic și se pot instala în sinus antibiotice. În ultimul timp puncția sinusala este însă din ce în ce mai rar folosită, locul ei fiind luat de chirurgia endoscopică.
În ceea ce privește tratamentul chirurgical, acesta este realizat sub anestezie generală, el fiind realizat de către medicul specialist ORL sau de către chirurgul oro-maxilo-facial, în situația în care sinuzitele sunt maxilare odontogene. Acest tratament este indicat în formele complicate de sinuzită, el constând în două lucruri.
În primul rand se îndepărtează cauza de obstrucție ostială și anume rezecția hipertrofiei de cornet mijlociu, rezecția septului nazal deviat, ablația polipilor nazali, ablația vegetațiilor adenoide la copii, precum și îndepărtarea corpilor străini intranazali. De asemenea, se mai realizează și o lărgire a ostimului sinusal pe cale endoscopică prin meatomie medie, numita și FESS. Daca este să vorbim despre această situație, recuperarea postoperatorie este una mult mai rapidă, dar și mai ușoară după tratamentul chirurgical endoscopic decât după abordul chirurgical clasic utilizat în trecut, acesta fiind rezervat tumorilor sinusale în prezent.
Pot apărea complicații?
Dacă sinuzitele bacteriene acute nu sunt tratate, pot apărea și unele complicații obișnuite. Printre aceste complicații se numără cronicizarea sinuzitei acute, precum și extensia infecției și la celelalte sinusuri. De asemenea, mai pot apărea și complicații de vecinătate și anume o amigdalită cronică, conjunctivită sau traheobronșită. Mai pot apărea și unele complicații minore precum chisturile sau mucocele. Acestea sunt tumori benigne care se dezvoltă pe seama mucoasei sinusale, având membrană proprie, dar și conținut mucos.
Lipsa unui tratament de specialitate poate fi o problemă destul de mare, mai ales în cazul pacienților care se confruntă și cu comorbidități. În acest caz, pot apărea și unele complicații redutabile care îi pot pune în pericol viața pacientului. Printre aceste complicații se numără celulita orbitală sau abcesul orbital. Acest lucru poate afecta nervul optic, ceea ce duce la scăderea acuității vizuale sau chiar și la orbire în unele situații. Osteomielita oaselor plate ale craniului și maxilarului sunt alte complicații care apar frecvent în cazul acestor pacienți. Meningita, precum și abcesul cerebral pot afecta și ele pacienții care nu își tratează în cel mai scurt timp problema cu care se confruntă. Tromboflebita de sinus cavernos poate duce la orbire, iar septicemia este o altă problemă cu care pacienții se pot confrunta daca nu tratează aceasta problemă.
Prevenția
În cazul tuturor formelor de sinuzită, există și mai multe forme de prevenție pe care un pacient le poate avea în vedere. Ea este comună tuturor formelor de sinuzită, fie că vorbim despre o sinuzita cronica sau despre una acută. În primul rând, obstrucțiile nazale ar trebui combătute într-un mod eficient. Spray-urile sunt foarte eficiente din acest punct de vedere, acestea reușind să prevină apariția problemei. Spray-urile cu soluții saline și suflatul corect al nasului trebuie să fie o prioritate.
De asemenea, combaterea focarelor infecțioase dentare, precum și consultațiile stomatologice periodice sunt alte lucruri de avut în vedere pentru o persoană care dorește să prevină apariția acestor probleme de sănătate. Igiena mediului prin aerisirea camerei, dar și aspirarea sau ștergerea prafului sunt alte lucruri pe care orice persoana trebuie să le aibă în vedere. Alimentația corespunzătoare și sănătoasă, dar și vaccinoterapia specifică și nespecifică sunt alte două lucruri de avut în vedere. Practicarea activităților în aer liber poate ajuta și ea, de aceea persoanele care sunt predispuse la sinuzită trebuie să includă și activități în aer liber în viața de zi cu zi.
Se poate sinuzita trata în mod natural?
Având în vedere că antibioticele generice cum ar fi amoxicilină sau cefdinirul pot fi utilizate pentru a opri creșterea sau distrugerea bacteriilor, acestea sunt cele mai recomandate atunci când o persoana se confruntă cu o infecție la nivelul sinusurilor. Printre antibioticele populare prescrise de farmacii se numără azitromicina sau amoxicilina plus acid clavulanic. Nu este recomandat însă să luați din proprie inițiativă antibiotice, dar ceea ce puteți face este ca inițial să încercați să tratați această problemă acasă, mai ales dacă formele sale nu sunt atât de grave.
Mai ales daca simptomele sunt mai ușoare, majoritatea oamenilor pot combate o infecție bacteriană. La aproximativ 70% dintre situații, simptomele infecțiilor sinusurilor bacteriene acute dispar în termen de două săptămâni fără a mai fi cazul să luați antibiotice.
Fiind buzunare pline de aer din oasele feței, sinusurile se formează la partea superioară a tractului respirator. Buzunarele acestea se întind de la nas până la gât, iar o infecție a sinusurilor apare atunci când țesutul de sinusuri se umflă. Acest lucru duce la acumularea de mucus care provoacă disconfort, dar și durere în același timp. O infecție a sinusurilor poate fi provocată așadar de infecții de natură bacteriană, fungică sau chiar virală. De asemenea, ea mai poate fi provocată și de alergii, răceli, precum și de astm. Această problemă mai poate fi provocată de deviația de sept, dar și daca mucusul nu este eliminat corespunzător și apar unele blocaje. Ea mai poate apărea și de la rinita non-alergica, precum și de la modificările presiunii atmosferice. Aceste probleme mai pot fi cauzate de o serie de lucruri precum sinuzita și rinita.
Infecțiile virale nu pot fi tratate însă cu antibiotice, dar cele bacteriene pot fi tratate, iar sinuzita cronică este o afecțiune care ține de obicei un număr de trei luni. Polipii nazali sunt excrescente necanceroase, aceștia însoțind sinuzita cronică. Daca vă confruntați așadar cu rinita alergică, sistemul vostru imunitar declanșează eliberarea de histamine, acestea ajungând să irite membranele nazale. Acest lucru duce la o congestie nazală, dar și la strănut. Rinita alergică poate duce și ea la sinuzită.
Ce poți face în acest caz?
Există anumite măsuri generale pe care le poți avea în vedere, astfel încât să nu ai de-a face cu aceste simptome atât de des. De exemplu, folosirea unui umidificator, precum și a unui vaporizator reprezintă o alegere bună. Nu uitați să vă spălați cât mai des pe mâini, mai ales după ce ați fost prin locuri aglomerate cum ar fi mijloacele de transport în comun.
Dușurile lungi sunt și ele importante din acest punct de vedere pentru că vă permit să inhalați abur. Daca nu aveți această posibilitate, atunci puteți inhala abur dintr-o oala cu apa caldă. Ideal ar fi să beți cât mai multe lichide precum apă, ceaiuri călduțe, dar și supe pentru că acestea vă vor ajuta foarte mult. Un spray nazal cu o soluție salină este o alegerea foarte bună pentru voi, astfel încât să vă simțiți cât mai bine. Puteți pune un prosop cald, dar și umed pe fata. Noaptea este important să vă întindeți pe câteva perne și să vă mențineți capul ridicat, astfel încât respirația să fie una cât mai confortabilă.
Un alt lucru de care puteți ține cont este să evitați bazinele clorurate, dar și fumul, precum și expunerea la fumatul pasiv. Ideal ar fi să vă odihniți cât mai suficient daca sunteți răciți, astfel încât să reduceți pe cât posibil riscul de apariție a complicațiilor.
Există și o serie de remedii naturale pe care le puteți avea în vedere, astfel încât să tratați sinuzita și să ajungeți să vă simțiți mai bine. Acestea sunt de preferat fata de tratamentele medicamentoase pentru că ele vin la pachet de cele mai multe ori cu o serie de reacții alergice.
Masajul cu uleiuri esențiale
Pentru a te folosi de acest remediu natural, vei avea nevoie de 3-4 picături de ulei esențial de eucalipt. De asemenea, mai ai nevoie și de 3-4 picături de ulei esențial de lavandă, precum și 3-4 picături de ulei esențial de lămâie. Amestecați cât mai bine toate ingredientele și masați-vă tâmplele, gatul, dar și ceafa cu acest amestec. Lăsați uleiurile să pătrundă în piele și inhalați vaporii acestor uleiuri. Ideal ar fi să masați aceste zone cu uleiuri esențiale seara, iar după să faceți o baie cu apă fierbinte.
Toate aceste uleiuri esențiale sunt apreciate pentru că ajută mult la reducerea durerilor de cap. De asemenea, ele mai acționează și precum un decongestionant nazal. Uleiul de eucalipt are o mulțime de proprietăți antiinflamatoare, dar și antimicrobiene, în timp ce uleiul de lămâie are proprietăți antifungice, fiind în același timp și un analgezic eficient.
Ceai de ghimbir
Pentru a prepara acest ceai ai nevoie de 1-2 lingurițe de ghimbir dat prin razatoare, precum și o cană fierbinte de apă. Pune ghimbirul ras în apa fierbinte și lasă-l să stea pentru 10 minute. Imediat după, îl poți strecura și îl poți bea cu gurițe mici. Consumați 3 căni de ceai de ghimbir pe zi daca aveți probleme cu sinusurile.
Ceaiul acesta este avantajos pentru că are un nivel foarte ridicat de antioxidanți, acesta ajutând la reducerea infecției sinusurilor. Multe studii din domeniu au ajuns la concluzia aceasta, de aceea ceaiul de ghimbir este unul indicat din acest punct de vedere. El are proprietăți antiinflamatoare, acestea reducând pe cât posibil inflamația, dar și iritațiile din cavitățile nazale. În același timp proprietățile antimicrobiene tratează infecția, acestea prevenind și recidivă acesteia.
Gargara cu oțet de mere
Pentru a face acest lucru veți avea nevoie de 2 linguri de oțet de mere, precum și 200 de g de apă călduță. Amestecați aceste ingrediente și faceți gargară sau beți acest amestec. Repetați operațiunile de doua ori pe zi. Vitaminele, dar și mineralele din oțetul de mere minimizează simptomele acestei alergii. În același timp, aciditatea oțetului de mere echilibrează și pH-ul de la nivelul căilor nazale. Proprietățile antifungice și antibacteriene tratează infecția care a cauzat sinuzita.
Baia detoxifiantă cu sare Epsom
Veți avea nevoie de o cană de sare de baie Epsom, o jumătate de cană de bicarbonat de sodiu, precum și 6-8 picături de ulei esențial de arbore de ceai. De asemenea, veți mai avea nevoie și de apă fierbinte.
Tot ce trebuie să faceți este să umpleți o cadă cu apă fierbinte și să adăugați toate aceste ingrediente. Puteți face o baie relaxantă de cel puțin 20 de minute. Sarea Epsom elimină toxinele din organism, în timp ce bicarbonatul de sodiu tratează infecția datorită numeroaselor sale proprietăți antibacteriene. Uleiul de arbore de ceai este și el un ingredient antibacterian eficient, acesta ajutând la tratarea infecției sinusurilor, de aceea această metodă de tratament este apreciată pentru eficiența sa sporită de care dă dovadă. Ea este așadar o opțiune pe care o puteți avea în vedere, astfel încât să tratați în mod natural problemele cu care vă confruntați.
Când trebuie să mergeți la doctor?
Dacă toate aceste modalități alternative de tratament nu funcționează și tot vă confruntați cu probleme, atunci va trebui să mergeți la medic. Țineți cont de semnele cele mai comune care ar trebui să vă trimită în cel mai scurt timp la medic. Printre aceste semne se numără în primul rand simptomele care durează mai mult de 10 zile, precum și febra de 38.9 grade Celsius care nu mai dispare.
Daca observați că simptomele cu care vă confruntați se înrăutățesc și observați chiar o creștere a febrei, precum și o secreție nazale verzui și abundentă, atunci este important să cereți ajutorul unui medic. În același timp, daca observați și unele modificări ale vederii, este foarte important să apelați la ajutor specializat. Un medic vă poate spune în cel mai scurt timp cu ceea ce vă confruntați, astfel încât să luați măsurile de care este nevoie pentru a trece cât mai rapid peste problema respectivă. În acest fel, veți ajunge să vă simțiți mai bine și veți avea parte de tratamentul cel mai potrivit.
