Apneea în somn este o tulburare serioasă a somnului caracterizată prin întreruperi repetate ale respirației pe parcursul nopții. Aceste pauze respiratorii pot dura de la câteva secunde până la un minut și pot apărea de zeci sau chiar sute de ori în timpul somnului. Pe lângă faptul că afectează calitatea odihnei, apneea în somn poate avea consecințe grave asupra sănătății generale.
Există trei tipuri principale de apnee în somn:
- Apneea obstructivă în somn (AOS) – cea mai frecventă formă, cauzată de relaxarea excesivă a mușchilor gâtului, care blochează fluxul de aer;
- Apneea centrală în somn (ACS) – apare atunci când creierul nu transmite semnalele adecvate pentru menținerea respirației regulate;
- Apneea mixtă – o combinație între cele două forme menționate anterior.
Apneea în somn poate afecta persoane de toate vârstele, însă este mai frecventă la adulții supraponderali, la fumători și la cei cu anumite condiții medicale preexistente.
Cauzele și factorii de risc ai apneei în somn
Mai mulți factori pot contribui la apariția apneei în somn, fie prin blocarea căilor respiratorii, fie prin afectarea semnalelor transmise de creier.
Greutatea corporală excesivă
Persoanele supraponderale sau obeze au un risc crescut de apnee obstructivă în somn, deoarece depozitele de grăsime din jurul gâtului pot exercita presiune asupra căilor respiratorii, îngreunând respirația.
Anatomia căilor respiratorii
Caracteristicile anatomice, precum amigdale mărite, sept nazal deviat sau un maxilar inferior mic, pot favoriza apariția apneei prin reducerea fluxului de aer.
Consumul de alcool și sedative
Alcoolul și medicamentele cu efect sedativ relaxează mușchii gâtului și pot agrava episoadele de apnee prin reducerea tonusului muscular al căilor respiratorii.
Fumatul
Fumatul crește inflamația și retenția de lichide în căile respiratorii superioare, ceea ce poate favoriza obstrucția acestora și apariția episoadelor de apnee în somn.
Vârsta înaintată
Persoanele mai în vârstă sunt mai predispuse la apnee în somn, deoarece tonusul muscular al gâtului scade odată cu înaintarea în vârstă, facilitând colapsul căilor respiratorii în timpul somnului.
Afecțiuni medicale asociate
Anumite boli cronice, precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, insuficiența cardiacă și bolile neurologice, pot fi factori de risc pentru apneea în somn.
Simptomele apneei în somn
Apneea în somn poate avea simptome evidente, dar și semne subtile care sunt adesea ignorate sau confundate cu alte probleme de sănătate. Cele mai frecvente simptome includ:
- Sforăit puternic și intermitent;
- Pauze în respirație observate de partener;
- Treziri frecvente cu senzație de sufocare sau lipsă de aer;
- Oboseală excesivă în timpul zilei, chiar și după un număr suficient de ore de somn;
- Dureri de cap matinale cauzate de lipsa oxigenului pe timpul nopții;
- Dificultăți de concentrare și pierderi de memorie;
- Iritabilitate și schimbări de dispoziție;
- Scăderea libidoului și probleme sexuale.
Impactul apneei în somn asupra sănătății
Apneea în somn nu afectează doar calitatea somnului, ci poate avea efecte negative asupra întregului organism. Printre cele mai grave complicații se numără:
Probleme cardiovasculare
Persoanele cu apnee în somn au un risc crescut de:
- Hipertensiune arterială – scăderea repetată a oxigenului crește stresul asupra sistemului cardiovascular;
- Infarct miocardic și accident vascular cerebral – apneea favorizează inflamația și îngustarea arterelor;
- Tulburări ale ritmului cardiac – poate contribui la apariția fibrilației atriale și altor aritmii cardiace periculoase.
Probleme metabolice și diabet
Apneea în somn este asociată cu rezistența la insulină, ceea ce crește riscul de diabet de tip 2. Tulburările de somn pot afecta metabolismul glucozei și pot duce la creșterea în greutate.
Afectarea sistemului nervos și performanței cognitive
Privarea cronică de somn poate cauza dificultăți de concentrare, scăderea memoriei și încetinirea timpului de reacție, crescând riscul de accidente rutiere sau la locul de muncă.
Depresie și anxietate
Apneea în somn afectează producția de neurotransmițători și poate contribui la stări de depresie, anxietate și schimbări de dispoziție.
Scăderea imunității
Privarea de somn afectează sistemul imunitar, făcând organismul mai vulnerabil la infecții și boli cronice.
Diagnostic și opțiuni de tratament pentru apneea în somn
Pentru diagnosticarea apneei în somn, medicul poate recomanda:
- Polisomnografia – un test efectuat în laboratorul de somn care monitorizează respirația, saturația oxigenului și activitatea cerebrală;
- Testele de somn la domiciliu – o alternativă mai accesibilă pentru detectarea episoadelor de apnee.
Tratamentul depinde de severitatea afecțiunii și poate include:
- Modificări ale stilului de viață – pierderea în greutate, evitarea alcoolului și a fumatului, schimbarea poziției de somn;
- Dispozitive CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii) – masca CPAP ajută la menținerea căilor respiratorii deschise pe timpul nopții;
- Dispozitive orale – aparate dentare speciale care mențin căile respiratorii deschise;
- Intervenții chirurgicale – pentru cazurile severe care nu răspund la alte tratamente, operațiile pot include îndepărtarea țesutului excesiv din gât sau corectarea septului nazal deviat.
Prin identificarea timpurie și aplicarea unui tratament adecvat, apneea în somn poate fi gestionată eficient, reducând riscurile asociate și îmbunătățind semnificativ calitatea vieții.
