Extrasistolele: când sunt inofensive și când necesită investigații?

Extrasistolele sunt bătăi cardiace suplimentare care apar înainte de următoarea bătaie normală a inimii. Acestea sunt, în general, considerate neobișnuite, dar nu întotdeauna periculoase. De fapt, majoritatea oamenilor au experimentat, cel puțin o dată în viață, această senzație de bătăi neregulate ale inimii, care pot fi resimțite ca o „pauză” urmată de o bătaie mai puternică a inimii. Extrasistolele sunt cele mai frecvent întâlnite aritmii și pot apărea în diverse momente, chiar și în absența unui sindrom sau a unei afecțiuni cardiace grave.

Chiar dacă extrasistolele sunt adesea benigne și nu necesită tratament, există situații în care ele pot semnala probleme de sănătate mai grave, precum afecțiuni cardiace.

Tipuri de extrasistole

Extrasistolele sunt clasificate în funcție de locația lor în inimă. Cele mai frecvente tipuri de extrasistole sunt:

1. Extrasistolele atriale: Acestea sunt cauzate de o activitate electrică anormală în atrii, cele două camere superioare ale inimii. De obicei, aceste extrasistole nu sunt periculoase și nu sunt asociate cu un risc crescut de afecțiuni cardiace grave.
2. Extrasistolele ventriculare: Acestea sunt cauzate de o activitate electrică anormală în ventricule, cele două camere inferioare ale inimii. De obicei, extrasistolele ventriculare sunt mai grave decât cele atriale, deoarece pot afecta capacitatea inimii de a pompa sângele în mod eficient și pot duce la aritmii mai serioase, cum ar fi tahicardia ventriculară.

În funcție de numărul de bătăi anormale și de tipul acestora, extrasistolele pot fi izolate sau pot apărea în grupuri. De asemenea, ele pot fi ocazionale sau pot apărea frecvent, ceea ce poate ridica semne de întrebare cu privire la sănătatea inimii.

Cauzele extrasistolelor

Extrasistolele pot fi cauzate de o serie de factori, inclusiv:

• Stresul și anxietatea: Stresul mental și emoțional poate declanșa sau agrava extrasistolele. Acesta poate determina creșterea nivelului de adrenalină, care influențează ritmul cardiac.
• Consumul de cafeină și alte stimulente: Substanțele stimulante, precum cafeina, alcoolul sau anumite medicamente, pot cauza bătăi neregulate ale inimii, inclusiv extrasistole.
• Probleme de echilibru al electroliților: Deficiențele de magneziu, potasiu sau calciu în sânge pot duce la modificări ale impulsurilor electrice din inimă, provocând extrasistole.
• Afecțiuni cardiace: În unele cazuri, extrasistolele pot fi un semn al unei afecțiuni cardiace preexistente, cum ar fi boala coronariană, insuficiența cardiacă sau un valvulopatie. De asemenea, ar putea indica o tulburare a ritmului cardiac sau o inflamație a mușchiului cardiac.
• Consumul de medicamente: Anumite medicamente, inclusiv cele pentru hipertensiune, pot determina apariția extrasistolelor. Unele medicamente pot modifica echilibrul electroliților sau pot afecta ritmul electric normal al inimii.
• Probleme tiroidiene: Hipertiroidismul, în special, poate provoca un ritm cardiac neregulat, inclusiv extrasistole.

Cum se simt extrasistolele?

Mulți oameni care au extrasistole pot să nu își dea seama că suferă de această afecțiune, deoarece bătăile neregulate pot fi simțite doar ocazional sau foarte subtil. De obicei, aceste bătăi suplimentare sunt resimțite ca o “pauză” sau o “lovitură” în piept, urmată de o bătaie mai puternică a inimii.

Unii pacienți pot simți extrasistolele în mod repetat, ceea ce poate cauza un disconfort semnificativ. În unele cazuri, poate apărea o senzație de neliniște sau anxietate din cauza neregulilor ritmului cardiac, dar, în majoritatea cazurilor, extrasistolele nu sunt dăunătoare și nu duc la complicații pe termen lung.

Când devin extrasistolele o problemă?

Deși cele mai multe extrasistole sunt inofensive, există momente când aceste bătăi neregulate ale inimii pot semnala un risc mai mare. Este important să acordăm atenție frecvenței și tipului de extrasistole, dar și altor simptome care pot apărea împreună cu acestea.

Extrasistolele: când sunt inofensive și când necesită investigații?

Deși în majoritatea cazurilor extrasistolele sunt inofensive, există situații în care acestea pot semnala o problemă serioasă. Dacă extrasistolele sunt frecvente, dureroase sau asociate cu alte simptome, este important să fie evaluate de un medic specialist. Iată câteva semne care indică faptul că extrasistolele ar putea fi o problemă de sănătate mai gravă și necesită investigații suplimentare:

• Simptome asociate cu durere în piept sau dificultăți de respirație: Dacă extrasistolele sunt însoțite de durere în piept, dificultăți de respirație, amețeli sau senzație de leșin, este important să consultați imediat un medic. Aceste simptome pot semnala o afecțiune cardiacă mai gravă, cum ar fi ischemia miocardică (lipsa de oxigen în mușchiul inimii) sau un infarct miocardic.
• Frecvența extrasistolelor: Dacă experimentați extrasistole frecvente sau constante, este important să faceți un control medical. Deși o bătaie neregulată ocazional nu este îngrijorătoare, extrasistolele repetate pot indica o problemă de ritm cardiac, cum ar fi aritmiile ventriculare, care pot duce la complicații grave dacă nu sunt tratate la timp.
• Istoric medical de afecțiuni cardiace: Dacă aveți antecedente de boală coronariană, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială netratată sau alte afecțiuni cardiovasculare, este esențial să discutați despre extrasistole cu medicul dumneavoastră. Chiar și în absența simptomelor evidente, ar putea exista riscuri mai mari asociate cu aceste bătăi neregulate.

Ce investigații sunt necesare?

Dacă aveți extrasistole frecvente sau sunt însoțite de alte simptome, medicul va recomanda o serie de investigații pentru a determina cauza exactă și pentru a evalua riscurile asociate. Printre cele mai comune investigații se numără:

1. ECG (Electrocardiograma): Un ECG este testul de bază pentru diagnosticarea extrasistolelor. Acesta măsoară activitatea electrică a inimii și poate arăta tipul și frecvența extrasistolelor. Un ECG poate fi realizat rapid și este un test neinvaziv.
2. Holter ECG: Dacă extrasistolele nu sunt capturate într-un ECG standard, medicul poate recomanda un Holter ECG, care monitorizează activitatea electrică a inimii timp de 24-48 de ore. Acesta poate oferi o imagine mai detaliată a ritmului cardiac pe parcursul zilei și poate ajuta la identificarea tiparelor anormale.
3. Ecocardiograma: Aceasta este o ecografie a inimii care permite evaluarea structurii și funcției inimii. Ecocardiograma poate ajuta la identificarea unor afecțiuni cardiace subiacente care ar putea cauza extrasistole, cum ar fi insuficiența valvulară sau alte probleme de structură ale inimii.
4. Testele de sânge: Analizele de sânge pot ajuta la identificarea unor tulburări ale electroliților (cum ar fi scăderea nivelurilor de potasiu sau magneziu) sau a unor afecțiuni tiroidiene, care pot influența ritmul cardiac și pot contribui la apariția extrasistolelor.
5. Test de stres: În cazurile în care se suspectează o boală coronariană, un test de stres poate fi recomandat pentru a evalua performanța inimii în timpul efortului fizic. Acesta poate ajuta la detectarea ischemiei miocardice sau a altor probleme care ar putea duce la aritmii.

Tratamentul extrasistolelor

În majoritatea cazurilor, extrasistolele nu necesită tratament specific și nu sunt asociate cu riscuri semnificative. Totuși, dacă extrasistolele sunt frecvente sau sunt legate de o afecțiune cardiacă, tratamentele pot include:

• Medicamente antiaritmice: Dacă extrasistolele sunt deranjante sau pot duce la alte complicații, medicul poate prescrie medicamente care ajută la stabilizarea ritmului cardiac și la prevenirea apariției acestora.
• Modificări ale stilului de viață: Reducerea consumului de cafeină, alcool și stimulente, gestionarea stresului și menținerea unui stil de viață sănătos pot ajuta la controlul extrasistolelor. De asemenea, este important să evitați fumatul și să vă mențineți o greutate corporală sănătoasă.
• Tratament pentru afecțiuni subiacente: Dacă extrasistolele sunt cauzate de o afecțiune tiroidiană sau de o tulburare metabolică, tratamentul acestor afecțiuni poate ajuta la reducerea frecvenței extrasistolelor.
• Intervenții chirurgicale sau dispozitive medicale: În cazuri rare, când extrasistolele sunt foarte grave sau apar în contextul unor afecțiuni cardiace severe, se pot recomanda intervenții chirurgicale sau implantarea unui defibrilator cardiac.

Concluzie

Extrasistolele sunt adesea inofensive și nu necesită tratament specializat. Cu toate acestea, dacă acestea devin frecvente, sunt însoțite de alte simptome sau apar într-un context de afecțiuni cardiace preexistente, este important să solicitați o evaluare medicală detaliată. Investigațiile de rutină, precum ECG-ul și ecocardiograma, sunt esențiale pentru identificarea cauzelor și pentru prevenirea complicațiilor grave. Prin urmare, este esențial să monitorizați orice modificare a ritmului cardiac și să discutați cu medicul specialist pentru o abordare corectă și personalizată a tratamentului.