Boala diverticulară este o afecțiune digestivă frecventă, caracterizată prin apariția unor mici săculeți (diverticuli) pe peretele colonului. Deși mulți oameni trăiesc fără simptome, această afecțiune poate evolua în diverticulită, o formă inflamatorie care poate cauza complicații serioase.
Dieta săracă în fibre, stilul de viață sedentar și înaintarea în vârstă sunt principalii factori de risc pentru dezvoltarea bolii diverticulare. În acest articol vei descoperi tot ce trebuie să știi despre această afecțiune, de la cauze și simptome, până la metode de prevenție și tratament.
Ce este boala diverticulară?
Boala diverticulară include două condiții principale:
- Diverticuloza – prezența diverticulilor în colon, fără simptome evidente.
- Diverticulita – inflamația sau infecția diverticulilor, care poate duce la durere abdominală severă și complicații digestive.
Diverticulii se formează atunci când mucoasa colonului împinge prin straturile musculare, creând mici proeminențe. Aceștia sunt mai frecvenți la persoanele de peste 50 de ani și pot rămâne asimptomatici sau pot cauza disconfort digestiv.
Cauzele bolii diverticulare
Deși cauzele exacte ale bolii diverticulare nu sunt complet înțelese, există mai mulți factori care contribuie la apariția acesteia:
Dieta săracă în fibre
O alimentație cu un aport redus de fibre duce la constipație și creșterea presiunii asupra pereților colonului, favorizând apariția diverticulilor. Alimentele procesate, carnea roșie și produsele de patiserie sunt asociate cu un risc crescut.
Înaintarea în vârstă
Riscul de a dezvolta diverticuloză crește semnificativ după vârsta de 50 de ani, din cauza slăbirii peretelui intestinal și a încetinirii tranzitului intestinal.
Sedentarismul
Lipsa activității fizice contribuie la tranzitul intestinal lent, favorizând constipația și presiunea crescută în colon.
Fumatul și consumul excesiv de alcool
Studiile arată că persoanele care fumează sau consumă frecvent alcool au un risc mai mare de a dezvolta diverticulită, din cauza inflamației cronice pe care aceste obiceiuri le pot provoca în tractul digestiv.
Utilizarea excesivă a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
Ibuprofenul și alte antiinflamatoare pot irita mucoasa intestinală, crescând riscul de complicații diverticulare.
Simptomele bolii diverticulare
Simptomele variază în funcție de severitatea afecțiunii.
Simptome ale diverticulozei (faza asimptomatică sau ușoară)
- Balonare și gaze excesive
- Disconfort abdominal ușor, mai ales după mese
- Episoade de constipație sau diaree
Simptome ale diverticulitei (inflamație acută)
Dacă diverticulii se inflamează sau se infectează, simptomele pot deveni mai severe:
- Durere abdominală intensă, de obicei în partea stângă jos
- Febră și frisoane, semn de infecție
- Greață și vărsături
- Modificări ale tranzitului intestinal – diaree sau constipație severă
- Sânge în scaun – poate indica o hemoragie diverticulară
Dacă observi aceste simptome, este esențial să consulți un medic pentru investigații și tratament adecvat.
Diagnosticarea bolii diverticulare
Pentru a confirma diagnosticul, medicul poate recomanda următoarele investigații:
- Colonoscopie – oferă o imagine detaliată a colonului și permite identificarea diverticulilor.
- Tomografie computerizată (CT abdominal) – utilă în cazul suspiciunii de diverticulită acută.
- Ecografie abdominală – poate detecta inflamația în colon.
- Teste de sânge – ajută la identificarea semnelor de infecție sau inflamație.
Boala diverticulară poate fi confundată cu alte afecțiuni intestinale, cum ar fi sindromul de colon iritabil sau boala inflamatorie intestinală, motiv pentru care este important un diagnostic corect.
Tratamentul bolii diverticulare
Tratamentul depinde de severitatea bolii și de prezența simptomelor. În cazul diverticulozei asimptomatice, sunt suficiente modificările dietetice și un stil de viață sănătos. Dacă apar simptome ușoare sau diverticulita acută, pot fi necesare tratamente specifice, inclusiv antibiotice sau intervenții chirurgicale în cazurile severe.
Tratament pentru diverticuloză
Persoanele care au diverticuli, dar nu prezintă simptome severe, pot preveni agravarea afecțiunii prin adoptarea unor măsuri simple:
Creșterea aportului de fibre
O dietă bogată în fibre ajută la menținerea unui tranzit intestinal normal și la prevenirea constipației. Sursele principale de fibre sunt fructele, legumele, cerealele integrale, semințele și leguminoasele. Consumul recomandat este de aproximativ 25-30 g de fibre pe zi.
Hidratarea corespunzătoare
Apa este esențială pentru buna funcționare a intestinelor și pentru evitarea constipației. Se recomandă consumul a cel puțin 2 litri de apă pe zi.
Activitatea fizică regulată
Exercițiile fizice, precum mersul pe jos, înotul sau yoga, stimulează peristaltismul intestinal și reduc riscul de formare a diverticulilor inflamați.
Limitarea alimentelor procesate și a grăsimilor saturate
Alimentele bogate în grăsimi, zahăr rafinat și carne roșie pot crește riscul de inflamație intestinală și diverticulită.
Tratament pentru diverticulită ușoară
Dacă inflamația este moderată și nu necesită spitalizare, medicul poate recomanda:
Dietă lichidă temporară
În timpul episoadelor de diverticulită, o dietă bazată pe lichide (supe clare, ceaiuri, apă) ajută intestinul să se odihnească. După câteva zile, se reintroduc treptat alimente moi, apoi alimente bogate în fibre.
Antibiotice orale
În cazurile de diverticulită ușoară, medicul gastroenterolog poate prescrie antibiotice pentru a combate infecția. Cele mai utilizate sunt ciprofloxacina și metronidazolul.
Medicamente pentru durere
Paracetamolul este recomandat pentru controlul durerii, deoarece antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul, pot agrava simptomele și crește riscul de sângerare.
Tratament pentru diverticulită severă
Cazurile severe necesită adesea spitalizare și tratament intensiv.
Antibiotice intravenoase
Dacă infecția este gravă sau pacientul nu răspunde la antibiotice orale, se administrează tratament intravenos.
Drenajul unui abces
Dacă inflamația a dus la formarea unui abces, acesta poate necesita drenaj sub ghidaj imagistic, folosind un cateter introdus prin piele.
Intervenție chirurgicală
În cazurile complicate, cum ar fi perforația intestinală, peritonita sau obstrucția intestinală, poate fi necesară o rezecție parțială a colonului.
Complicațiile bolii diverticulare
Dacă nu este tratată corespunzător, boala diverticulară poate duce la complicații grave.
Abces diverticular
O infecție netratată poate forma o colecție de puroi în jurul unui diverticul inflamat, necesitând drenaj medical.
Perforație intestinală
Diverticulii infectați se pot rupe, eliberând bacterii în cavitatea abdominală și cauzând peritonită, o urgență medicală.
Stenoza colonului
Inflamația cronică poate duce la îngustarea colonului, provocând dificultăți în eliminarea scaunului și necesitând intervenție chirurgicală.
Fistule intestinale
În unele cazuri, infecția poate provoca conexiuni anormale între colon și alte organe, cum ar fi vezica urinară, ducând la infecții recurente.
Prevenția bolii diverticulare
Menținerea sănătății colonului este esențială pentru prevenirea apariției diverticulilor și a complicațiilor asociate.
Adoptarea unei diete bogate în fibre
Consumul regulat de fructe, legume și cereale integrale ajută la menținerea unui tranzit intestinal optim și previne constipația.
Evitarea sedentarismului
Exercițiile fizice regulate reduc presiunea asupra colonului și îmbunătățesc motilitatea intestinală.
Limitarea consumului de alcool și fumatului
Obiceiurile nesănătoase pot contribui la inflamația intestinului și la creșterea riscului de diverticulită.
Hidratarea corectă
Apa joacă un rol esențial în menținerea unui sistem digestiv sănătos și în prevenirea formării scaunelor dure.
Gestionarea stresului
Stresul poate afecta funcția digestivă, așa că tehnicile de relaxare, cum ar fi yoga sau meditația, pot fi benefice.
Concluzie
Boala diverticulară este o afecțiune digestivă frecventă, care poate varia de la forme ușoare și asimptomatice până la complicații severe. Printr-o alimentație echilibrată, un stil de viață activ și controale medicale regulate, această afecțiune poate fi gestionată eficient, prevenind episoadele de diverticulită și necesitatea unor tratamente invazive. Dacă simptomele persistă sau se agravează, este esențial să consulți un medic gastroenterolog pentru investigații și recomandări personalizate.
