Puține senzații sunt mai sâcâitoare și mai generatoare de anxietate decât percepția că ai ceva blocat în gât. Pacienții descriu acest disconfort în moduri variate: ca pe un “sâmbure de cireașă” care nu coboară, un “fir de păr” pe care nu îl pot înghiți, o senzație de constricție ca o “gheară” sau, pur și simplu, ca pe o acumulare de mucus care îi obligă să își dreagă vocea (raclaj) zeci de ori pe zi.
Această condiție, cunoscută în terminologia medicală sub numele de Globus Pharyngeus (sau globus histericus în literatura veche), este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care adulții ajung în cabinetul medicului. Reacția imediată a pacientului este, aproape invariabil, frica de cancer sau convingerea că glanda tiroidă s-a mărit și “strangulează” gâtul. Din fericire, realitatea medicală este adesea mult mai puțin gravă, dar surprinzătoare: în peste 50-60% din cazuri, inamicul nu se află în gât, ci vine din stomac, sub forma unei afecțiuni perfide numite Reflux Laringo-Faringian (LPR).
În acest ghid complet, vom decripta mecanismele din spatele acestui “nod” invizibil, vom explica de ce tiroida este rareori vinovată și vom detalia pașii necesari pentru a scăpa de tusea seacă și de disconfortul cronic, recâștigându-vă liniștea și vocea clară.
Ce este, de fapt, “Globus Pharyngeus”?
Pentru a pune un diagnostic corect, trebuie mai întâi să definim clar simptomul. Globusul este definit strict ca o senzație. Pacientul simte că există un obstacol în gât, de obicei în zona “mărului lui Adam” sau la baza gâtului.
Caracteristica esențială care diferențiază globusul benign de o problemă gravă este raportul cu alimentația. În cazul globusului, înghițirea alimentelor și a lichidelor nu este afectată. Paradoxal, pacienții relatează adesea că senzația de nod dispare sau se ameliorează în timp ce mănâncă, pentru a reveni la scurt timp după masă, când înghit doar salivă (înghițire “în sec”).
Dacă, în schimb, aveți dificultăți reale în a face mâncarea să coboare, dacă vă înecați cu solide sau lichide, sau dacă mâncarea se blochează fizic și doare la trecere, aceasta se numește disfagie. Disfagia este un simptom de alarmă care necesită investigații urgente, fiind diferită de senzația de globus.
Refluxul Laringo-Faringian (Refluxul Silențios)
De ce ar provoca stomacul o senzație în gât? Majoritatea oamenilor asociază refluxul gastric cu “arsurile la stomac” (pirozis) – acea durere în piept. Însă, există o formă de reflux numită Reflux Laringo-Faringian (LPR) sau “Reflux Silențios”, în care pacientul nu simte nicio arsură în piept.
În LPR, conținutul gastric (acidul și, mai important, o enzimă numită pepsină) urcă pe esofag sub formă de aerosoli sau vapori și ajunge până în gât (faringe) și în cutia vocală (laringe). Mucoasa esofagului este rezistentă la acid, dar mucoasa fină a gâtului și a corzilor vocale nu este. Ea este extrem de sensibilă. Chiar și o cantitate microscopică de pepsină ajunsă aici provoacă o reacție inflamatorie violentă.
Corpul încearcă să se apere de acest atac chimic prin două metode care generează simptomele:
- Edemul (Umflarea): Țesuturile din spatele laringelui se umflă. Această umflătură este percepută de creier ca un “obiect străin” sau un “nod”.
- Secreția de mucus: Pentru a spăla acidul și pepsina, gâtul produce mucus gros, lipicios. Acest mucus creează nevoia constantă de a drege vocea.
Cercul vicios al raclajului
Nevoia de a drege vocea este, poate, cel mai deranjant aspect social al bolii. Pacientul simte o “flegmă” care nu se dezlipește. Instinctiv, tușește scurt sau “hârâie” pentru a curăța zona. Problema este că raclajul este un act violent pentru corzile vocale. Când ne dregem vocea, corzile se lovesc una de alta cu forță. Acest traumatism mecanic repetat nu face decât să crească inflamația locală. Astfel se creează un cerc vicios: Refluxul irită gâtul -> Gâtul produce mucus -> Pacientul își drege vocea -> Corzile se irită și mai tare -> Gâtul produce și mai mult mucus de protecție. Ruperea acestui cerc este o parte esențială a tratamentului.
Mitul Tiroidei
Anatomic, glanda tiroidă este situată la baza gâtului, exact acolo unde mulți pacienți simt presiunea. Este firesc ca prima vizită să fie la endocrinolog. Totuși, studiile arată că patologia tiroidiană este rar cauza senzației de nod. Glanda tiroidă crește de obicei spre exterior. Doar gușile tiroidiene foarte mari, voluminoase, sau cele care cresc “înspre interior” (retrosternal) pot comprima esofagul sau traheea. Dacă ați făcut o ecografie tiroidiană și vi s-a spus că aveți “mici noduli” sau o “tiroidită autoimună”, este puțin probabil ca aceștia să fie cauza senzației de sufocare sau de nod. Dacă analizele hormonale sunt bune, dar senzația persistă, drumul corect este către medicul ORL.
Alte cauze posibile: De la nas la stres
Deși refluxul este cauza numărul 1, medicul ORL trebuie să excludă și alți factori în timpul consultației:
1. Scurgerea posterioară nazală (Post-nasal drip) Sinuzitele cronice, rinitele alergice sau deviațiile de sept pot duce la acumularea de secreții în spatele nasului, care se scurg lent în gât. Această scurgere irită faringele și dă exact aceeași nevoie de a drege vocea.
2. Cauzele psihogene (Globus Hystericus) Stresul acut și anxietatea provoacă o tensiune musculară reală. Mușchiul cricofaringian (sfincterul esofagian superior) se contractă excesiv (“se strânge gâtul”) pe fond nervos. Deși cauza este emoțională, contracția musculară este fizică și reală. Totuși, acest diagnostic se pune doar după ce am exclus cauzele organice.
3. Leziunile organice (Tumorile) Este frica supremă a pacientului. Cancerele de laringe sau hipofaringe pot debuta cu senzație de corp străin. Însă, de obicei, acestea sunt însoțite de schimbarea vocii (răgușeală) care durează mai mult de 3 săptămâni, de durere la înghițire (care iradiază spre ureche) sau de scădere în greutate.
Cum se pune diagnosticul?
Epoca în care medicul se uita în gât doar cu o lampă și o oglindă (laringoscopia indirectă) a apus. Pentru a vedea semnele subtile ale refluxului sau scurgerile din spatele nasului, este necesară Fibroscopia (Naso-faringo-laringoscopia flexibilă).
Aceasta este o procedură rapidă, nedureroasă, care se face în cabinet. Medicul introduce o fibră optică subțire, flexibilă, prin nasul pacientului. Aceasta coboară în spatele gâtului și permite vizualizarea “live” pe un monitor a corzilor vocale și a zonei din spatele lor. Semnele tipice de reflux pe care medicul le caută sunt:
- Roșeața (eritemul) cartilajelor aritenoide (partea din spate a laringelui).
- Edemul inter-aritenoidian (o umflătură între corzi).
- Prezența mucusului gros (“lacuri de salivă”).
- Aspectul de “piatră de pavaj” al peretelui posterior al faringelui.
Pentru pacienții din nordul țării, accesul la această tehnologie este facil. O programare pentru un consult ORL vă poate oferi un diagnostic de precizie în câteva minute, excluzând temerile legate de tumori și confirmând sursa inflamatorie.
Tratamentul
Vindecarea “nodului în gât” cauzat de reflux este un proces de durată. Spre deosebire de arsurile gastrice care trec rapid cu un antiacid, inflamația din gât are nevoie de 2-3 luni pentru a se retrage complet. Răbdarea este cheia.
1. Modificarea stilului de viață (Regimul igieno-dietetic)
Acesta este responsabil pentru 50% din succes. Medicamentele nu pot contracara o dietă haotică.
- Regula de aur: Nu mâncați nimic cu 3-4 ore înainte de culcare. Refluxul nocturn este cel mai dăunător, deoarece stăm la orizontală și acidul băltește în gât.
- Evitarea triggerilor: Cafeaua (relaxeză sfincterul esofagian), ciocolata, menta, băuturile carbogazoase, alcoolul (în special vinul alb și tăria), mâncărurile picante și prăjelile.
- Dormitul pe o pernă mai înaltă: Ajută gravitația să țină acidul în stomac.
2. Tratamentul medicamentos
Medicul ORL poate prescrie o combinație de medicamente:
- Inhibitori de pompă de protoni (IPP): Reduc producția de acid din stomac, făcând conținutul refluat mai puțin iritant.
- Alginați: Siropuri care creează o barieră mecanică (“o plută”) deasupra conținutului gastric, împiedicând urcarea lui.
- Prokinetice: Medicamente care ajută stomacul să se golească mai repede.
În cazurile în care tratamentul ORL și dieta nu dau rezultate complete, sau dacă există suspiciunea unei hernii hiatale mari sau a infecției cu Helicobacter Pylori, colaborarea interdisciplinară este vitală. O evaluare la un cabinet de gastroenterologie în Baia Mare poate identifica problemele digestive profunde care întrețin simptomele din gât.
3. Igiena vocală
Trebuie să învățați să suprimați nevoia de a drege vocea. Când simțiți nevoia de raclaj, încercați să înghițiți în sec, să beți o gură de apă sau să suflați aer forțat printre buzele strânse. Orice este mai bine decât lovirea corzilor vocale. Hidratarea constantă (guri mici de apă toată ziua) ajută la fluidizarea mucusului, făcându-l mai ușor de eliminat fără efort.
Când trebuie să ne îngrijorăm?
Deși majoritatea cazurilor sunt benigne, există semne care impun prezentarea de urgență la medic:
- Durerea la înghițire care se accentuează.
- Scăderea involuntară în greutate.
- Tusea cu sânge.
- Răgușeala care nu trece după 3 săptămâni.
- Apariția unui ganglion (umflătură) palpabil pe partea laterală a gâtului.
Dacă locuiți în Satu Mare și prezentați oricare dintre aceste semne de alarmă, sau dacă pur și simplu disconfortul a devenit cronic, un consult de specialitate ORL este pasul necesar pentru liniștea dumneavoastră.
Concluzie
Senzația de nod în gât este un mesaj pe care corpul vi-l transmite: ceva irită cea mai sensibilă zonă a căilor respiratorii. De cele mai multe ori, este vorba despre stilul de viață modern, stresul și alimentația dezordonată care au permis stomacului să agreseze gâtul.
Nu vă obișnuiți cu disconfortul și nu lăsați “dresul vocii” să devină un tic nervos. Cu un diagnostic corect (care începe la ORL, nu la Endocrinologie) și cu respectarea dietei antireflux, senzația de constricție dispare, iar vocea își recapătă claritatea. Vindecarea începe cu înțelegerea faptului că soluția nu este întotdeauna într-o pastilă, ci adesea în farfurie și în disciplina orelor de masă.