Ce sunt alergiile și de ce apar
Alergiile reprezintă o reacție exagerată a sistemului imunitar la substanțe care, în mod normal, nu sunt periculoase pentru organism. Aceste substanțe, numite alergeni, pot fi întâlnite în alimente, aer, medicamente sau chiar pe piele. Atunci când o persoană alergică intră în contact cu un alergen, sistemul imunitar îl percepe ca pe o amenințare și declanșează o reacție inflamatorie care poate varia de la simptome ușoare, precum strănutul, până la reacții severe, cum ar fi șocul anafilactic.
Alergiile afectează persoane de toate vârstele și pot apărea oricând pe parcursul vieții. În unele cazuri, acestea sunt moștenite genetic, ceea ce înseamnă că un copil are un risc mai mare de a dezvolta alergii dacă unul dintre părinți suferă de această afecțiune.
Tipuri de alergii frecvente
Alergiile sunt clasificate în funcție de tipul de alergen care le provoacă. Printre cele mai comune forme de alergii se numără:
Alergiile respiratorii
Alergiile respiratorii sunt declanșate de substanțe inhalate și afectează tractul respirator. Acestea includ:
- Rinita alergică – cunoscută și sub numele de „febra fânului”, este cauzată de polen, praf, acarieni sau mucegai. Se manifestă prin strănut, congestie nazală, ochi iritați și mâncărimi la nivelul nasului și gâtului.
- Alergia la polen – apare sezonier, în special primăvara și vara, când concentrația de polen în aer este ridicată.
- Alergia la praf și acarieni – simptomele sunt similare cu cele ale rinitei alergice și pot fi prezente pe tot parcursul anului.
- Alergia la mucegai – apare în locurile cu umiditate ridicată, cum ar fi băile, pivnițele sau locuințele slab ventilate.
- Alergia la părul de animale – proteinele din saliva, pielea sau urina animalelor de companie pot declanșa reacții alergice severe.
Alergiile alimentare
Alergiile alimentare apar atunci când sistemul imunitar reacționează exagerat la anumite alimente. Printre cele mai frecvente alergeni alimentari se numără:
- Lactatele – unele persoane dezvoltă alergie la proteinele din laptele de vacă;
- Ouăle – mai frecvente la copii, dar uneori persistă și la vârsta adultă;
- Arahidele și nucile – pot provoca reacții severe, inclusiv șoc anafilactic;
- Fructele de mare – cum ar fi creveții, homarul și crabii, sunt alergeni puternici;
- Glutenul – proteina din grâu, orz și secară poate provoca reacții alergice la unele persoane.
Alergiile cutanate
Alergiile cutanate sunt cauzate de contactul direct cu un alergen și pot duce la iritații, roșeață sau mâncărimi ale pielii. Cele mai frecvente sunt:
- Dermatita atopică – o formă cronică de eczemă, frecvent întâlnită la copii;
- Urticaria – se manifestă prin apariția unor umflături roșii, care provoacă mâncărimi intense;
- Dermatita de contact – apare atunci când pielea intră în contact cu substanțe iritante, cum ar fi anumite detergenți, cosmetice sau metale precum nichelul.
Alergiile la medicamente
Unele persoane pot avea reacții alergice la anumite medicamente, cum ar fi:
- Antibioticele (ex: penicilina);
- Aspirina și antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS);
- Anestezicele locale sau generale.
Simptomele pot varia de la erupții cutanate și umflături până la dificultăți severe de respirație și reacții anafilactice.
Alergiile la înțepături de insecte
Înțepăturile de albine, viespi sau țânțari pot declanșa reacții alergice, de la roșeață și umflare locală până la dificultăți respiratorii și șoc anafilactic în cazuri severe.
Cum pot fi prevenite alergiile
Prevenirea alergiilor este posibilă prin evitarea expunerii la alergeni și adoptarea unor măsuri de protecție. Printre cele mai eficiente metode de prevenție se numără:
Evitarea alergenilor din aer
- Păstrarea locuinței curate – aspirarea regulată și utilizarea purificatoarelor de aer pot reduce expunerea la praf, acarieni și polen;
- Evitarea deschiderii ferestrelor în perioadele cu polen ridicat – în special dimineața și în zilele cu vânt puternic;
- Folosirea husei antiacarieni pentru saltele și perne pentru a preveni acumularea de alergeni;
- Menținerea unei umidități optime în casă pentru a preveni dezvoltarea mucegaiului.
Prevenirea alergiilor alimentare
- Introducerea treptată a alimentelor noi în dieta copilului pentru a observa eventualele reacții alergice;
- Citirea atentă a etichetelor produselor alimentare pentru a evita ingredientele periculoase;
- Evitarea consumului de alimente care au provocat reacții alergice în trecut;
- Consultarea unui alergolog pentru testarea și identificarea precisă a alergenilor alimentari.
Protecția împotriva alergiilor cutanate
- Folosirea produselor de îngrijire hipoalergenice pentru pielea sensibilă;
- Evitarea bijuteriilor care conțin nichel pentru persoanele predispuse la dermatită de contact;
- Evitarea detergenților agresivi și utilizarea hainelor din materiale naturale, precum bumbacul.
Reducerea riscului de reacții severe
- Purtarea unui auto-injector de epinefrină pentru persoanele cu alergii severe;
- Informarea celor din jur despre alergiile existente, în special în cazul copiilor care merg la grădiniță sau școală;
- Evitarea administrării de medicamente fără prescripție medicală, în cazul persoanelor cu alergii la anumite substanțe farmaceutice.
Prevenirea alergiilor necesită o atenție constantă și o bună informare, dar cu măsurile potrivite, simptomele pot fi reduse semnificativ.
Tratamente și opțiuni terapeutice pentru alergii
Alergiile pot fi gestionate printr-o combinație de evitarea alergenilor, medicamente și, în unele cazuri, imunoterapie. Alegerea tratamentului potrivit depinde de tipul de alergie, severitatea simptomelor și istoricul medical al pacientului.
Medicamente pentru alergii
Pentru a controla simptomele alergiilor, medicii pot recomanda următoarele tipuri de medicamente:
- Antihistaminice – reduc simptomele alergice prin blocarea histaminei, substanță eliberată de sistemul imunitar în timpul unei reacții alergice. Exemple: loratadină, cetirizină, fexofenadină.
- Decongestionante nazale – ajută la reducerea inflamației și congestiei nazale, dar nu trebuie folosite mai mult de câteva zile pentru a evita dependența. Exemple: pseudoefedrină, spray-uri cu oximetazolină.
- Corticosteroizi – eficienți în reducerea inflamației, aceștia pot fi administrați sub formă de spray-uri nazale, creme pentru piele sau pastile. Exemple: mometazonă, fluticazonă, prednison (pentru cazuri severe).
- Bronhodilatatoare și medicamente pentru astm – folosite pentru persoanele care au alergii respiratorii severe și astm. Exemple: albuterol, montelukast.
- Creme și loțiuni calmante – utilizate pentru alergiile cutanate, ajută la reducerea mâncărimilor și iritațiilor. Exemple: creme cu hidrocortizon, loțiuni cu calamină.
Imunoterapia pentru alergii
Imunoterapia este o metodă de tratament care ajută organismul să devină mai puțin sensibil la alergeni prin expunere controlată și progresivă. Există două tipuri principale:
- Vaccinurile antialergice (imunoterapia subcutanată) – presupun administrarea unor injecții regulate cu doze mici de alergen, timp de câțiva ani, pentru a reduce reacțiile alergice.
- Imunoterapia sublinguală – tablete sau picături care conțin alergenul și sunt plasate sub limbă pentru a ajuta sistemul imunitar să se obișnuiască cu substanța respectivă.
Această metodă este utilizată în special pentru alergiile la polen, praf, acarieni și venin de insecte și poate oferi o reducere semnificativă a simptomelor pe termen lung.
Tratamentul alergiilor severe și șocului anafilactic
În cazurile de alergii severe, care pot pune viața în pericol, este esențială intervenția rapidă:
- Epinefrina – administrată printr-un auto-injector (ex. EpiPen), poate salva viața în cazul unei reacții anafilactice.
- Apelarea imediată la serviciile medicale de urgență – orice reacție severă necesită supraveghere medicală pentru prevenirea complicațiilor.
Remedii naturale și alternative pentru alergii
Pe lângă tratamentele medicamentoase, unele metode naturale pot ajuta la reducerea simptomelor alergice:
- Consumul de miere locală – poate ajuta la reducerea sensibilității la polen;
- Ceaiurile din plante cu efect antihistaminic – cum ar fi ceaiul de urzică sau de mentă;
- Uleiurile esențiale – uleiul de eucalipt și cel de lavandă pot ajuta la decongestionarea căilor respiratorii.
Concluzie
Gestionarea alergiilor necesită o abordare personalizată, care combină prevenția, tratamentele medicamentoase și, în unele cazuri, imunoterapia. Consultul periodic la un specialist alergolog poate ajuta la identificarea celor mai eficiente metode de control al simptomelor, îmbunătățind astfel calitatea vieții persoanelor alergice.
