Bună ziua numele meu este Rodica goța sunt medic specialist gastroenterolog în cadrul centrului medical Anastasios din Cluj Napoca.
Bolile inflamatorii intestinale sunt un grup de afecțiuni ce se caracterizează printr-o reactivitate anormală a sistemului imunitar, care determină o inflamație cronică la nivelul tubului digestiv. Evoluția acestora este undulatorie, perioadele de acutizare alternând cu cele de remisiune. Colita ulcerativă și boala Crohn sunt cele două afecțiuni de care vreau să vă vorbesc astăzi.
Care sunt factorii de risc ale bolilor inflamatorii intestinale?
Incidența în raport cu vârsta înregistrează două vârfuri, primul este cu debut la 15-35 de ani, iar celălalt la 55-65 de ani. Factorii de risc incriminați în apariția acestor boli acționează ca și un trigger, ducând la pierderea toleranței imune față de structurile mucoasei intestinale, dezechilibrul microflorii și afectarea barierei intestinale. Aceștia sunt dieta bogată în grăsimi nesaturate și dulciuri rafinate, consumul scăzut de fibre vegetale și hipersensibilitatea la proteinele din lapte. Susceptibilitatea genetică este dovedită de diferențele etnice, agregarea intrafamilială și prezența la gemenii monozigoți.
Fumatul crește riscul de apariție a bolii Crohn de două ori față de nefumători. De asemenea se asociază cu o rată mai mare de recurență a bolii. În colita ulcerativă din contră, se pare că acesta are un fact protector, iar renunțarea la fumat se poate însoți de creșterea activității boli. Factorii infecțioși care au fost incriminați în apariția bolilor inflamatorii intestinale sunt numeroși: mycobacterium paratuberculosis, bacteroides fragilis, listeria monocytogenes, clostridium difficile și altele.
Care sunt manifestările clinice, complicațiile și prognosticul?
În colita ulcerativă, inflamația se localizează strict la nivelul mucoasei colonice, debutul ei are loc la nivelul rectului, iar leziunile se extind treptat în sus pe colon. Sunt caracteristice scaunele diareice, cu mucus, sânge și puroi, în număr mare, aproximativ de 10 ori pe zi, ocazional febră și dureri abdominale. În general severitatea simptomelor variază în funcție de lungimea segmentului afectat.
Formele severe de colită ulcerativă care se caracterizează printr-o inflamație rapidă și extinsă a mucoasei se pot complica cu megacolon toxic. Aceasta este o dilatare acută a colonului care duce la deteriorarea funcțiilor sale. Dacă tratamentul nu se inițiază în timp util poate surveni decesul. În boala Crohn, inflamația se poate localiza la orice nivel al tubului digestiv de la cavitatea bucală până la rect. De cele mai multe oride, butul are loc la nivelul joncțiunii dintre intestinul subțire și cel gros. Inflamația prinde toate straturile tubului digestiv, ceea ce duce la îngroșarea peretelui și îngustarea lumenului intestinal.
Aceste modificări creează obstacole în calea tranzitului intestinal. Atunci când inflamația afectează segmente lungi de intestin subțire este dereglată absorbția principiilor alimentare și treptat se instalează malabsorbția. Inflamația se poate extinde de la organele învecinate, ducând astfel la apariția fisturilor și abceselor intraabdominale. În boala Crohn manifestările clinice variază în funcție de segmentul afectat. În general sunt prezente scaunele diareice cu sânge, dureri abdominale, scădere în greutate și mase abdominale palpabile. Chisturile perianale apar în formele cu afectare anorectala, atunci când inflamația se localizează la nivelul tubului digestiv superior apar dureri epigastrice, grețuri vărsături și balonări.
Manifestări extradigestive
Există o serie de manifestări extradigestive care însoțesc bolile inflamatorii intestinale, acestea sunt cu localizare cutanată eritemulnodos și bioderma gangrenoasă, cu localizare oculară episclerite uveite, cu localizare articulară artrite, spondilite, sacroileite, cu localizare hepatică colangita sclerozantă primitivă, pericolangita, litiaza biliară. Puseele repetitive de inflamație și vindecare duc în timp la formarea unei rețele de cicatrici și pseudopolipi inflamatori, la nivelul mucoasei digestive. Aceștia sunt considerați factori de risc pentru apariția cancerului colonic. Astfel, după o evoluție de 8-10 ani a bolii se recomandă supravegherea endoscopică la fiecare 1-2 ani.
Cum se pune diagnosticul?
Atunci când apar simptomele pe care le-am menționat mai devreme trebuie să vă prezentați de urgență la un medic specialist. Acesta în urma unei consultații vă va recomanda să efectuați o serie de analize din sânge și scaun și de asemenea vă va recomanda efectuarea unei colonoscopii și/sau după caz, gastroscopii. În timpul investigației se apreciază severitatea și extinderea leziunilor și se recoltează biopsii din țesutul inflamat, iar în funcție de severitatea simptomelor și extinderea leziunilor se stabilește forma de boală, prognosticul și indicațiile de tratament. În unele situații, mai ales atunci când survin complicațiile, diagnosticul se poate completa cu efectuarea unui Intero-CT sau Intero-RMN.
Care este regimul alimentar și tratamentul de urmat?
Pacienții cu boli inflamatorii intestinale au risc crescut de malabsorbție, de aceea ei au nevoie de o atentă evaluare și supraveghere nutrițională. Malnutriția crește riscul de apariție a complicațiilor, de asemenea crește durata de spitalizare și mortalitatea. Informațiile privind dieta pacienților cu boli inflamatorii intestinale sunt contradictorii, există însă strategii nutriționale generale care sunt adaptate la fiecare caz în parte și care ajută la ameliorarea simptomelor.
În cadrul puseelor acute se recomandă evitarea laptelui și a lactatelor fermentate, fructelor și legumelor crude. Sunt admise carnea albă, gătită la aburi sau înăbușită la cuptor, ouă, brânză proaspătă de vaci, cartofi, orez, paste, budinci. Tratamentul medicamentos are ca și scop inducerea și menținerea remisiunii, precum și prevenirea recăderilor și a complicațiilor. Aceste obiective se realizează cu ajutorul a câteva clase medicamentoase, care se aplică treptat în funcție de severitatea și extinderea bolii. Acestea sunt aminosalicilații, corticosteroizii, imunosupresoarele și agenții biologici.
Tratamentul chirurgical care constă în extirparea intestinului gros este recomandat în cadrul formelor servere de colită ulcerativă, complicate cu megacolon toxic în proporție de 20% din cazuri. Boala Crohn produce un grad de dizabilitate mai mare decât colita ulcerativă. Aproximativ 70-80% dintre pacienți necesitând tratament chirurgical al stricturilor, fistulelor și abceselor.
Acestea au fost informațiile pe care am vrut să le prezint astăzi în legătură cu acest subiect, dacă doriți mai multe detalii sau aveți nelămuriri puteți adresa întrebările dumneavoastră în comentariile videoclipului de mai sus. Până data viitoare, multă sănătate, numai bine.
Dr. Rodica Goța – Medic Specialist Gastroenterolog
Pentru programări în cadrul departamentului de Gastroenterologie, vă rugăm să accesați linkurile de mai jos în funcție de locația clinicii.
Gastroenterologie Centrul Medical Anastasios Cluj-Napoca
