Ce sunt arsurile la stomac? Diagnostic și prevenție.

Bună ziua, numele meu este Rodica Goța, sunt medic specialist gastroenterolog în cadrul Centrului Medical Anastasios din Cluj Napoca.

Astăzi, vreau să vă vorbesc despre o patologie foarte des întâlnită în rândul pacienților care se prezintă la medicul gastroenterolog, și anume boala de reflux-gastro esofagian (BRGE) sau mai simplu spus arsurile de la stomac.

Voi răspunde la cele mai frecvente întrebări, pe care pacienții le au în legătură cu această afecțiune, iar la sfârșit vă voi oferi câteva sfaturi simple care vă pot ajuta să ameliorați simptomele neplăcute, sau chiar să scăpați complet de ele.

 Ce este refluxul gastro-esofagian?

În timpul mesei, după ce alimentele sunt mestecate și înghiține ele traversează esofagul, acesta fiind segmentul de tub digestiv, ce face legătura cu stomacul. La intrarea în stomac există un mushi circular care se numește SEI. În mod normal el funcționează ca o supapă și se deschide în timp ce înghițim mâncarea.

Refluxul gastro-esofagian presupune deplasarea conținutului din stomac în esofag, aceast lucru se întâmplă de mai multe ori în timpul zilei și este considerat normal, atâta timp cât este de scurtă durată. Înghițirea salivei, forța de gravitație și undele esofagiene care se deplasează spre stomac, sunt mecanismele care înlătură refluxul gastro-esofagian.

Atunci când refluxul-gastro esofagian este frecvent și prelungit, acesta poate deternima iritația și/sau inflamația mucoasei esofagiene, cu apariția pirozisului și a regurgitărilor alimentare.

Care sunt cauzele care determină apariția boli de reflux gastro-esofagian?

Diafragmul este un mușchi respirator, situat între torace și abdomen. Esofagul traversează acest mușchi prin intermediul unui orificiu special. Atunci când o porțiune din stomac, urcă din abdomen în torace, prin intermediul acestui orificiu, se produce hernia hiatală. Aceasta este una dintre cauzele bolii refluxului gastro-esofagian.

O altă cauza frecvent întâlnită este relaxarea prelungită a SEI, aceasta se produce în câteva situații: în cadrul gastritelor sau a ulcerului gastric sau duodenal, atunci când stomacul se golește mai greu, sau atunci când presiunea intraabdominală crește în obezitate, sarcină sau ascită.

De asemeni relaxarea prelungită a SEI  se produce după consumul de alcool, cafea, tutun, băuturile acidulate, ciocolată și condimente, sau după anumite medicamente care se folosesc în tratamentul astmului bronșic sau al hipertensiunii arteriale.

De asemeni infecția cu Helicobacter Pylori, prin creșterea acidității gastrice, poate favoriza boala de reflux gastro-esofagian.

Care sunt factorii care favorizează apariția refluxului gastro-esofagian?

Factorii care determină apariția simptomelor refluxului gastro-esofagian sunt: mesele copioase sau cele servite târziu în cursul zile, întinderea la orizontală imediat după masă, sau efortul fizic efectuat după masă, în special prin aplecarea corpului în față sau ridicarea de greutăți.

 Care sunt simptomele bolii de reflux gastro-esofagian?

Există situații când refluxul gastro-esofagian este absolut asimptomatic, însă de cele mai multe ori el se manifestă prin pirozis, aceasta este o senzație neplăcută de arsură, localizată în partea superioară a abdomenului, care urcă până în piept sau chiar în gură.

Regurgiările alimentare, care frecvent însoțesc senzația de arsură, apar fără un efort de vărsătură, acestea amplifică și mai mult pirozisul.

Alte simptome care pot apărea sunt: dificultăți la înghițire, dureri la nivelul pieptului, senzație de nod în gât sau miros neplăcut din gură.

La unii pacienți însă simptome digestive sun modeste, în schimb predomină simptomele respiratorii: răgușeala matinală, tusea seacă, respirația șuerătoare sau senzație de sufocare. Toate acestea se datorează inflamației căilor respiratorii, determinată de refluxul acid gastric.

Care sun consecințele și complicațiile în boala refluxului gastro-esofagian ?

Consecința contactului prelungit dintre conținutul acidului gastric și mucoasa esofagiană poate determina apariția unei inflamații, numita esofagită de reflux. În formele severe, aceasta poate duce la apariția ulcerului esofagian cu sângerare.

Alte complicații survenite în urma refluxului gastro-esofagian prelungit sunt: esofagită peptică, care determină apariția îngustării lumenului esofagian; sau esofagul Barrett, acesta presupune înlocuirea mucoasei normale cu mucoasa de tip intestinal, fiind considerat o leziune cu potențial de malignizare.

Complicațiile extradigestive ale refluxului gastro-esofagian sunt cele din sfera ORL cu ar fi: laringite, otite, sinuzite; sau cele ce țin de căile respiratorii: bronșite sau astmul bronșic.

Cum putem preveni arsurile la stomac?

Măsurile igieno-dietetice care sunt de urmat în cadrul bolii de reflux gastro-esofagian sunt deosebit de importante, pentru că de cele  mai multe ori dau rezultate, fără să fie nevoie de vreun tratament medicamentos. De aceea renunțarea la obiceiurile nesănătoase, modificarea stilului de viață și mai ales a comportamentului alimentar, ajută foarte mult la ameliorarea simptomelor.

Astfel se recomandă:

  • scăderea în greutate în cazul pacienților obezi sau supraponderali
  • oprirea fumatului
  • evitarea consumului de alcool
  • evitarea cinelor târzii și copioase, ultima masă trebuie să fie servită cu 3-4 ore înainte de somn
  • ridicarea capului patului, sau folosirea mai multor perne în timpul nopții, astfel în cât capul să fie mai sus de nivelul corpului cu cel puțin 15-20 de cm. De asemeni este de preferat să dormiți pe partea stânga a corpului, această fiind considerată poziție antireflux
  • evitarea excesului de grăsimi, cafea, ciocolată, sucuri acidulate, condimente și afumături
  • evitarea efortului fizic imediat după masă, însă păstrarea poziției verticale a corpului

Atunci când simptomele persistă, în ciuda respectării acestor măsuri, este cazul să vă prezentați la medicul de familie. Acesta, în urma unei consultații va aprecia dacă aveți nevoie de investigații și vă va recomanda un tratament.

Care sunt investigațiile necesare pentru diagnosticul bolii refluxului gastro-esofagian?

 În general, testele diagnostice  sunt destinate pentru pacienții care nu răspund la tratament, sau la cei ce prezintă semne de alarmă, cum ar fi: lipsa poftei de mâncare, scădere în greutate, dificultăți la îngițire, anemie și hemoragie digestivă.

Endoscopia digestivă superioară, este o investigație care se realizează cu ajutorul unui tub flexibil, numit gastroscop, prevăzut la capăt cu o sursă de lumină și o cameră video. În cadrul acestei investigații se examinează esofagul, stomacul și duodenul.

Astfel se poate evidenția esofagiata de reflux și complicațiile sale. După caz, se pot preleva biopsii din leziunile suspecte și se pot face tratamente endoscopice destinate complicațiilor. De asemeni, examinarea stomacului și recoltarea biopsiilor de la acest nivel se efectuiază pentru a evidenția infectiea cu Helicobacter Pylori.

Alte investigații folosite pentru evidentiarea bolii refluxului gastro-esofagian sunt: Ph-metria esofagiană, manometria esofagiană și examenul radiologic bariatat. Acestea însă se indică în situații particulare.

Cum se tratează boala de reflux gastro-esofagian?

În tratamenul bolii de reflux gastro-esofagian se folosesc câteva clase medicamentoase. Schemele de tratament au durată variată și presupun diverse combinații.

Astfel sunt folosite:

  • medicamentele antiacide: acestea neutralizează aciditatea gastrică și ameliorează simpromele, durata lor de acțiune însă este scurtă
  • Medicamentele antisecretorii: ele reduc aciditatea gastrică prin blocarea receptorilor histaminici sau prin inhibarea pompei de protoni, de la nivelul celulelor mucoasei gastrice.
  • Medicamentele prokinetice: acestea stimulează undele peristaltice ale esofagului și favorizează golirea stomacului.

În cazul în care nu se reușește controlul satisfăcător al simptomelor prin aplicarea măsurilor igieno-dietetice și al tratamentului medicamentos sau atunci când survin complicațiile, respectiv esofagul Barrett sau esofagita peptică, intră în discuție tratamentul chirurgical sau endoscopic al bolii de reflux gastro-esofagian.

Tratamentul chirurgical presupune o intervenție în care se realizează practic manșonarea esofagului inferior cu porțiunea superioară a stomacului, astfel, se creează o valvă între esofag și stomac, cu efect antireflux.

Intervenția chirurgicală se numește fundoplicatura Nissen și se realizează mai nou prin tehnica Laparoscopică.

Tratamentul endoscopic constă în crearea și fixarea unor faltori de mucoasă gastrică la nivelul joncțiunii esogatrice, sub sfincterul esofagian inferior, acestea, de asemenea, având efect antireflux. Avantajul acestei metode constă în faptul că nu este invazivă și se poate realiza în ambulator.

În cazul esofagului Barrett, tratamentul endoscopic urmărește înlăturarea acelui țesut modificat de la nivelul esofagului inferior care se poate maligniza. Astfel, la pacienții care nu răspund la tratamentul medicamentos se practică ablația cu radiofrecvență sau rezecția endoscopică de mucoasă.

În cadrul esofagitei peptice care are ca și consecință îngustarea adomenului esofagian tratamentul endoscopic constă în ședințe repetate de dilatare. 

În concluzie vreau să subliniez faptul că deși simptomele refluxului gastro-esofagian pot fi foarte supărătoare, ele pot fi controlate, de multe ori doar prin respectarea acestor măsuri igieno-dietetice pe care tocmai vi le-am prezentat.

Totuși dacă acest lucru nu se întâmplă, este bine să vă prezentați la o consultație medicală. În urma unor investigații, medicul va aprecia care este cauza refluxului în cazul dumneavoastră și vă va recomanda un tratament.

Acestea sunt informațiile pe care am vrut să vi le prezint astăzi, în legătură cu boala de reflux gastro-esofagian.

Multă sănătate! Numai Bine!

Doctor Rodica Goța
Medic Specialist Gastroenterolog

Pentru programări în cadrul departamentului de Gastroenterologie, vă rugăm să accesați linkurile de mai jos în funcție de locația clinicii.

Gastroenterologie Centrul Medical Anastasios Cluj-Napoca

Gastroenterologie Centrul Medical Anastasios Bacău