Refluxul Gastroesofagian poate apărea după o masă mare, bogată, sau când te întinzi prea repede după ce ai luat masa. Acidul din stomac se ridică în esofag, provocând arsuri la stomac și alte simptome. Refluxul ocazional poate fi gestionat la domiciliu, dar refluxul gastroesofagian cronic ar putea necesita tratament. BRGE(GERD) poate deteriora țesuturile esofagului în timp.
Ce este refluxul gastroesofagian?
Conținutul stomacului ar trebui, în mod obișnuit, să meargă într-un singur sens: în jos. Atunci când acidul din interiorul stomacului vine în sens opus – adică în sus – în esofag și în gât, se numește reflux.
Acidul irită și inflamează țesuturile din interiorul esofagului, care pornește de la stomac și urcă prin piept până la gât. Există numeroase cazuri cu persoane care se confruntă cu cel puțin un episod ocazional de reflux. Se poate simți ca o indigestie – durere de stomac arzătoare după masă – sau arsuri la stomac – durere toracică arzătoare în apropierea sternului.
Refluxul gastric ocazional este inconfortabil, dar nu reprezintă o boală. Există, totuși cazuri în care se întâmplă foarte des. Refluxul cronic poate afecta cu calitatea vieții și, de asemenea, poate provoca daune reale țesuturilor.
Ce este BRGE?
BRGE înseamnă boală de reflux gastroesofagian. Acesta este termenul medical pentru refluxul cronic de acid în esofag. Refluxul gastroesofagian este considerat cronic atunci când îl ai de cel puțin două ori pe săptămână timp de mai multe săptămâni.
Afecțiunile temporare pot provoca reflux acid temporar. Dar boala de reflux gastroesofagian este o problemă constantă. Înseamnă că mecanismele care ar trebui să țină acidul în afara esofagului nu funcționează corect.
Cât de frecventă este această afecțiune?
Refluxul gastroesofagian ocazional, necomplicat și boala de reflux gastroesofagian sunt des întâlnite atât în rândul copiilor, cât și al adulților.
Simptomele apariției bolii de reflux gastroesofagian
Printre simptomele acestei afecțiuni se pot număra:
- Reflux (regurgitare) de alimente sau lichid acru.
- O senzație de arsură în piept (arsuri la stomac), de obicei după ce mănânci, care se poate agrava pe timpul nopții sau în timp ce stai culcat.
- Greață.
- Dureri în partea superioară a abdomenului sau în piept
- Senzația de nod în gât
- Simptomele astmului. Boala de reflux gastroesofagiană poate declanșa simptome asemănătoare astmului, cum ar fi tusea cronică și dificultăți de respirație. Dacă particulele de acid ajung în căile respiratorii, acestea se pot contracta.
- Dificultăți la înghițire (disfagie)
Simptomele pot fi mai grave:
- Noaptea sau în timp ce stai culcat.
- După o masă bogată în grăsimi.
Când să consulți un medic
Este recomandat să mergi la o clinică medicală specializată dacă te confrunți cu dureri în piept, și, mai ales dacă ai și dificultăți de respirație sau dureri de maxilar sau de braț.
O programare la medic este necesară și dacă:
- Ai simptome severe sau frecvente de reflux gastro-esofagian
- Iei medicamente fără prescripție medicală pentru arsuri la stomac mai mult de două ori pe săptămână
Pot bebelușii să sufere de BRGE?
Este normal ca bebelușii să regurgiteze. De obicei acidul nu este suficient pentru a-i deranja cu adevărat.
Totuși, aceștia sunt mai predispuși să se confrunte cu boala de reflux gastroesofagian dacă se nasc prematur sau cu o afecțiune care le afectează esofagul. Un medic de la clinica de gastroenterologie ar putea verifica dacă bebelușul pare să aibă simptomele specifice.
Simptomele BRGE la bebeluși (sau copii mici) pot include:
- Agitație excesivă.
- Dificultăți de somn.
- Refuzul de a se hrăni.
- Episoade de vărsături.
- Răgușeală.
- Respirație urât mirositoare.
Care sunt cauzele refluxului gastroesofagian?
Pentru ca acidul să ajungă în esofag, trebuie să treacă un inel circular de mușchi aflat în partea de jos a esofagului care, de obicei, împiedică întoarcerea alimentelor. Acest inel poartă denumire de sfincter esofagian inferior.
Este un mușchi circular care se deschide atunci când înghiți și apoi se închide pentru a menține alimentele în stomac.
Refluxul gastroesofagian apare atunci când sfincterul esofagian inferior slăbește sau se relaxează anormal pentru a lăsa acidul să treacă.
Există multe cauze care pot contribui la slăbirea acestui mușchi, fie temporar, fie permanent. Uneori, refluxul ocazional se transformă în BRGE atunci când acești factori se suprapun sau persistă pentru o perioadă lungă de timp.
Cauzele comune ale BRGE includ:
- Hernia hiatală. Hernia hiatala reprezintă trecerea unei părți a stomacului din abdomen în torace prin hiatusul diafragmatic. Acesta se strânge lângă esofag, comprimându-le pe amândouă și reținând acidul. De asemenea, deplasează sfincterul esofagian inferior deasupra diafragmei, unde își pierde o parte din suportul muscular. Hernia hiatală este foarte frecventă, mai ales pe măsură ce îmbătrânești.
- Sarcina. Sarcina este o cauză frecventă a aparițiri BRGE. Presiunea și volumul din abdomen pot împinge, întinde și slăbi mușchii din diafragmă care susțin sfincterul. Hormonii de sarcină pot, de asemenea, să îl încurajeze să se relaxeze. Sarcina provoacă niveluri ridicate ale hormonului relaxină, care relaxează mușchii pentru ca aceștia să se poată întinde pentru a face loc fătului. De asemenea, aduce niveluri ridicate de estrogen și progesteron, care pot, de asemenea, să relaxeze mușchiul.
- Obezitatea. Obezitatea crește presiunea și volumul din abdomen, ceea ce afectează sfincterul în mod similar cu modul în care o face sarcina. Obezitatea tinde, de asemenea, să se prelungească pe o perioadă mai mare de timp, ceea ce poate slăbi mușchii permanent. Este un factor care contribuie frecvent la dezvoltarea unei hernii hiatale.
- Fumatul. Fumul de tutun relaxează mușchiul, indiferent dacă fumezi sau dacă stai lângă o persoană care fumează. Fumatul declanșează tusea, care deschide sfincterul esofagian inferior. Fumatul și tusea cronică pot slăbi mușchii diafragmei și pot contribui la apariția herniei hiatale. De asemenea, încetinește digestia și determină ca stomacul să producă mai mult acid.
Alte cauze posibile ale BRGE includ:
- Defecte congenitale. Defectele congenitale, cum ar fi atrezia esofagiană și herniile, te pot afecta.
- Bolile țesutului conjunctiv. Boli precum sclerodermia pot afecta mușchii esofagului.
- Intervenții chirurgicale anterioare. Intervențiile chirurgicale în piept sau în partea superioară a abdomenului pot leza esofagul.
- Medicamente. Anumite medicamente pot avea un efect relaxant asupra mușchiului
Factori de risc
Condițiile care pot crește riscul de a suferi de BRGE includ:
- Obezitatea
- Umflarea părții superioare a stomacului deasupra diafragmei (hernie hiatală)
- Sarcina
- Tulburări ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sclerodermia
- Golirea întârziată a stomacului
Factorii care pot agrava refluxul acid includ:
- Fumatul
- Mâncatul unor mese cantitative sau mâncatul târziu în noapte
- Consumul anumitor alimente, cum ar fi cele bogate în grăsimi sau prăjite
- Consumul anumitor băuturi, cum ar fi alcoolul sau cafeaua
- Administrarea anumitor medicamente, cum ar fi aspirina
Care sunt posibilele complicații ale bolii de reflux gastroesofagian?
Acidul din stomac puternic, format pentru a descompune alimentele pe care le consumi pentru digestie. Refluxul afectează în principal esofagul, deși uneori poate ajunge în trahee sau chiar în căile respiratorii.
Complicațiile posibile includ:
- Esofagita. Esofagita este o inflamație în mucoasa esofagului. Esofagita cronică poate provoca durere cronică și complicații, cum ar fi ulcere în esofag. După o perioadă lungă de timp, poate provoca modificări tisulare, cum ar fi cicatrizarea sau metaplazia intestinală, o afecțiune precanceroasă.
- Esofagul Barrett. Esofagul Barret este denumirea metaplaziei intestinale a esofagului. Înseamnă că țesuturile normale care căptușesc esofagul sunt înlocuite cu unele asemănătoare țesutului mucoasei intestinale-gastrice. Această schimbare are loc după o expunere îndelungată la acid și inflamație. Este un factor de risc pentru cancer esofagian.
- Stenoza esofagiană. Esofagul poate dezvolta, de asemenea, țesut cicatricial pentru a-l proteja de inflamațiile și leziunile cronice. Țesutul cicatricial poate face ca esofagul să se îngusteze. Acest lucru se numește și strictură. Stricturile esofagiene pot îngreuna înghițirea.
- Reflux laringo-faringian. Unii oameni care suferă de BRGE dezvoltă și reflux laringo-faringian, care adică refluxul care se deplasează în gât. Acesta poate provoca umflături, răgușeală.
- Astmul. Acidul din căile respiratorii poate agrava astmul existent sau poate provoca simptome asemănătoare astmului la persoanele fără afecțiuni respiratorii preexistente. Particulele mici de acid pot irita bronhiile și le pot face să se contracte, provocând tuse și dificultăți de respirație.
Cum se diagnostichează această afecțiune?
Un gastroenterolog de la clinică va evalua esofagul în vederea unui diagnostic corect. Testele pot include:
- Esofagograma. O esofagogramă este un tip de examinare cu raze X. Acesta realizează radiografii în mișcare (fluoroscopie) ale esofagului în timp ce înghiți.
- Endoscopie superioară. O endoscopie superioară presupune inspectarea interiorului esofagului cu o cameră.
- Manometrie esofagiană. Acest test măsoară activitatea musculară din esofag, folosind senzori de presiune încorporați într-o sondă nazogastrică. Acesta poate confirma dacă musculatura esofagului nu funcționează corect.
Cum scapi de refluxul gastroesofagian? Există un tratament?
Deși medicamentele pot reduce simptomele și efectele refluxului gastroesofagian, nu îl împiedică să apară. Un caz sever de BRGE poate continua să provoace complicații în ciuda medicamentelor.
În astfel de cazuri, este necesar un tratament definitiv. O posibiă cale de tratament este îngustarea mușchiului lărgit, o intervenție chirurgicală minoră.
Dacă refuxul gastroesofagian prezintă simptome ușoare, acesta poate fi gestionat adesea acasă. Dacă ai reflux moderat sau sever, este necesară o rețetă pentru a-l gestiona. Medicamentele funcționează pentru majoritatea persoanelor care suferă de această afecțiune.
Totuși, indiferent dacă refluxul este sau nu deranjant, este recomandat consultul la o clinică de gastroenterologie
Gestionarea bolii de reflux gastroesofagian
Pentru a ajuta la gestionarea acestei afecțiuni, poți încerca și următoarele:
- Mănâncă mese mai mici. Mesele mai mari dilată stomacul și pun presiune pe mușchiul esofagian. Mesele mai mici se digeră mai repede și nu stimulează stomacul să producă atât de mult acid.
- Mănâncă cina mai devreme.
- Renunță la fumat și la alcool. Atât tutunul, cât și alcoolul slăbesc sfincterul esofagian inferior. De asemenea, acestea afectează stomacul, făcându-l mai acid și încetinind timpul de digestie.
- Medicamente. Există o serie de medicamente care ajută la menținerea sub control a simptomelor. Medicul îți poate recomanda medicamentele potrivite pentru tine.
